"Fata cu pălărie de paie" – 20743 rezultate
0.04 secundeMeilisearchcatalina marincas
https://www.facebook.com/catalina.marincas.3
149 poezii, 0 proze
Visan Georgiana
O fata cu mintea in poezii si in compuneri libere.
4 poezii, 0 proze
Camelia
Doar o fata cu ochii verzi:)
3 poezii, 0 proze
Popovici Alexandra
Ce pot spune despre mine? Sunt o fata cu obisnuita nascuta in Oradea,Romania.Am ochii caprui si m-am apucat sa scriu poezii cam din clasa a 4 a.De atunci de cand am descoperit aceasta parte a literaturii care, pot zice ca m-am indragostit de ea.Practic eu nu am prea mult timp sa scriu poezii deoarece am facut si fac o multime de lucruri(gimnastica ritmica,canto,design vestimentar,etc.)pe care le tratez pe fiecare cu seriozitate si cu pasiune.Am concurat la olimpiade judetene(romana,mate,informatica,fizica) la care am luat mentiuni.Poate ca voi avea un viitor plin de peripetii si de lucruri minunate dar cum nu stiu pot zice ca ma voi stinge ca o flacara necunoscuta intr-un univers neguros.
19 poezii, 0 proze
bizau
Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...
1 poezii, 0 proze
Anca Ciobanu
M-am nascut in singura zi din vara in care toti se asteapta sa toarne cu galeata-si chiar a turnat.13 ani am fost suparata pe ploaie ,pana cand am realizat ca simbolizeaza belsugul-nu pe cel material,ci pe cel spiritual. Multi si-au imaginat ca mai am un nume legat de un sfant,de ziua in care m-am nascut-o vreme am considerat ca sunt fata cu parul de ape datorita ploii de mai sus-dar doar mi-am imaginat povestea…sau cine stie?Poate inca nu s-a dus vremea copilariei. Iar cat timp am fost soarece de biblioteca mi-am dorit sa devin medic sau profesor;la inceput de liceu mi-am dorit sa fiu actor,iar catre final mi-am dorit sa scriu,sa citesc,sa dictez sau sa evadez. Intre timp am devenit studenta,dar nu am de gand sa fiu absenta la admiterea de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din iulie 2010. Despre mine nu am scris niciodata,nici urat si nici frumos-poate doar fara rost-si totusi sper sa fie un pas mai mult spre maine decat spre ieri cand nebunia se transformase in...
11 poezii, 0 proze
Mirabela Vis
M-am nascut intr-o lume in care arta se manifesta langa mine zi de zi, pana m-a molipsit. Formele ei atat de variate m-au sculptat in ceea ce sunt astazi: o fata cu viziuni extinse asupra vietii si care poarta asupra sa amprenta clipelor petrecute in micul sau orasel.
9 poezii, 0 proze
Pavel Boțu
Pavel Boțu (n. 1933 în Cemașir, reg. Odessa, Ucraina; d. 1987, Republica Moldova) a fost un poet și publicist român basarabean de origine ucraineană, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova în perioada 1965–1971 și prim-secretar al comitetului de conducere al aceleiași societăți între anii 1971–1987. A scris următoarele volume de poezii și proză: Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973), Ruguri (1975), Scrieri alese (1983) ș.a. În operele lui invoca deseori stepele Bugeacului, în regiunea cărora s-a născut. La 14 iulie 1933 în familia lui Petre Tudosie Boțu și a Anei Domente Munteanu, vede lumina zilei Pavel Petre Boțu, în familie fiind trei fete și doi băieți. Anii grei de război îi vede cu ochi de copil între 8-12 ani. Războiul îi răpește unicul frate, Gheorghe, în 1945 în Cehia. În anul 1947 moare tatăl său, Pavel rămânând la 14 ani unicul bărbat în familie. S-a văzut în față cu datoria de a-i ajuta pe cei apropiați în anii cumpliți de secetă și foamete. Atunci s-a verificat...
1 poezii, 0 proze
Nistor Iulia
La fel ca intodeauna privesc acum spre cer Cu un zambet larg pe fata si cu gandul la el Sunt tot o visatoare si asa voi fi mereu La fel ca intodeauna, o optimista-n felul meu
2 poezii, 0 proze
Paul Pietraru
In fiecare Ianuarie, in fiecare zi de luni astept rasaritul cu fata spre nord si sufletul catre luna, smaraldele salcamilor grele de ploaie, insotite de acorduri blande de chitara, raspandesc dragostea, rapsodie colindand alte lumi, vindecate de sfarsit tragic, fara moarte, as inchide-o intr-o carte cu patruzeci si patru de file, cate una pentru fiecare anotimp al orasului meu de cand ma stiu, vin sec pastrand dulceata mustului din inceputuri, aroma migdalei, albul atingerii de matase, chemare infrigurata rostita cu tot corpul meu, insotita de zambetul implinit ca o coroana dubla, simetrica, incununare a sufletului si mintii omului.
165 poezii, 0 proze
Fata cu pălărie de paie
de Cristi Constantin
Cu spatele lipit de salcie, sculptam, când am auzit zgomot domol de vâsle. Mi-am îndreptat spatele și am ridicat neatent ochii să privesc în depărtare. Crengile de salcie, atârnate până la pământ si...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (38)
de Doru Ciucescu
Imaginea scolastică pe care o aveam despre deșertul Sahara, ca fiind o întindere nesfârșită de nisip galben-roșiatic, punctată pe ici pe colo cu verdele vegetației luxuriante tipice oazelor, am...
Omul cu pălărie de paie
de Silviu Somesanu
Sunt omul cu pălăria de paie iubit de porumbeii sălbatici, care îmi așază ziua pe umeri. Deschid larg ferestrele dimineții să-mi curgă din ciocul păsărilor, lumina ca o perfuzie-n vene. Sunt un copil...
scenariu simplu pentru cifra doi
de silviu dachin
Isaac e o căsuță de lut cu ferestre întunecate într-o zi a venit iedul cu inimă tânără ușa s-a deschis larg iar înăuntru un glas a rostit să fie iar lumină imediat îngerul creț care însoțea femeia și...
Îmi place mai mult premierul decât președintele...
de Eugen Galateanu
Zi de vară, fierbinte, pe-nserat Zâmbetul mirării, cu față cu tot, jucată-n picioare Lumea la moară, pusă pe-așteptat Timpul doare Așteaptă și popa, cumintele \"Îmi place mai mult premierul decât...
pălăria
de viorel gongu
Doamna aceea, cu părul blond, înspicat cu alb, coborât în bucle pe lângă tenul deschis la culoare, aproape palid, se privea în oglinda de la baie. "Frumoasă culoare de păr am! cât se mai chinuie...
de ce?
de Ottilia Ardeleanu
explică-mi de ce am săpat atâtea hectare pe arșiță mâncând toată ziua o mămăligă rece cu două cepe iuți și-un colț de brânză cu setea stinsă de-un ulcior pitit la piciorul unui dafin țanțoș rătăcit...
Ce-i sub pălărie ?
de Ioana Ionescu
Cînd pentru ei pămîntul e cerul și cerul pămîntul, pentru noi cerul e pămîntul și pămîntul cerul. Așa trec, așa se duc, așa mor, așa merg. Cînd respiră și admiră acelaș aer, aceleași culori, trăiesc...
ochi de diamant
de Constantin Enianu
În anii 1630, Amsterdamul trecea prin dezlănțuirea unui mare artist menit de a spune prin opera sa adevărul despre condiția umană: pictorul Rembrandt van Rijn. Tot ce creează e aclamat. El știe ce-și...
Potopul...
de George Trandafirescu
Mai era un pic si se facea miezul noptii si prezenti la locul de intalnire, la mine acasa, erau Viorel si Brosca. Brosca fiind tot un Viorel ca nume dar cu aspect de Misu, insa inalt ca o prajina,...
