"Fără suprarealism" – 20754 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
VGVahé Godel
O îmbinare de Orient și Occident, de reflexivitate și sensualism, de musturi și rigori, imprimă versurilor lui Vahé Godel, poet de origine armeană, născut în 1931, la Geneva, o vehemență specifică, nu fără asociaționisme frapante, după cum reminiscențe ale unui suprarealism supus la nesfârșite filtrări, fracturi, probe de foc, avertismente și provocări decroșează mai la tot pasul niște nervi de legătură între fantezie și realtiatea imediată. A tradus din poeți armeni și a făcut adaptări din lirica românească (bunăoară din poemele lui Gellu Naum). Colaborator al multor reviste din Franța, Belgia, Germania, Elveți, România și Armenia. A participat la alcătuirea antologiei „Masa tăcerii” (Simpozion de metafore la Brâncuși) cu poemul „A l'aube” (extras din Cinci poeți romanzi, ant., traducere, prefață și note de Ion Caraion, Editura Albatros, 1972, col. Cele mai frumoase poezii) Bibliografie (în franceză) Signes particuliers, 1969 Cendres brûlantes, récit,1970 L'oeil étant la...
2 poezii, 0 proze
Raul Joil
Raul Joil - pe vremuri, sub pseudonimul Raul Iulian, poet suprarealist - n. 25 aprilie 1904, Iași, d. ? a fost un scriitor român avangardist. A colaborat la revistele unu și XX - Literatură Contimporană. Traducător de marcă (a tradus sute de cărți din limba franceză) s-a aflat în echipa de conducere a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. alaături de el se mai aflau câțiva oameni care nu își pierduseră încrederea în soarta culturii. Printre cei în atribuțiile cărora se afla și redactarea cărților de literatură universală erau profesorul Alexandru Balaci, Olga Zaicik, Dumitru Hâncu, după un timp, Dumitru M. Mazilu. Ei au văzut în editarea operelor complete ale marilor scriitori o formă de salvare a conștiinței culturale. din memoriile unui scriitor, despre Raul Joil "Peste șefia de secție a lui Niculae Gheran, a apărut, la un moment dat, aceea a unui alt șef, presupun că „șef de serviciu”: Raul Joil. Noul șef, un bărbat de 30-35 de ani, promovat, fără-ndoială, tot din activiștii...
4 poezii, 0 proze
JRJoseph Roth
Joseph Roth, *02.09.1894, Brody (Galiţia de Est) - †25.05.1939, Paris A scris romane de moravuri în spiritul realismului psihologic, împletind remarca ironică cu melancolia evocării, inspirate din epoca de declin a monarhiei dunărene (Radetzkymarsch, 1932 - „Marșul Radetzky”; Die Kapuzinergruft, 1938 - „Cripta Capucinilor”) sau din existența dramatică a personajelor obscure (Die Flucht ohne Ende, 1927 - „Evadare fără sfârșit”; Zipper und sein Vatter, 1928 - „Zipper si tatal sau”); foiletoane antifasciste. Un loc aparte în tematica ficțională a operei lui Joseph Roth îl ocupă problema evreilor, cea a individului în modernitate și cea a monarhiei Habsburgice în Europa Centrala. Perspectiva lui Roth este una în același timp istorico-politică și alegoric-morală, împletind realismul cu ficțiunea suprarealistă.
12 poezii, 0 proze
DGDan Giosu
REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...
0 poezii, 0 proze
ATAlexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
JAJohn Ashbery
John Ashbery (born July 28, 1927) is an American poet. He has won nearly every major American award for poetry and is recognized as one of America's most important, though still controversial, poets. In an article on Elizabeth Bishop in his Selected Prose, he characterizes himself as having been described as "a harebrained, homegrown surrealist whose poetry defies even the rules and logic of Surrealism." "No figure looms so large in American poetry over the past 50 years as John Ashbery", Langdon Hammer, chairman of the English Department at Yale University, wrote in 2008. American poet has had a larger, more diverse vocabulary, not Whitman, not Pound". Stephen Burt, a poet and Harvard professor of English has compared Ashbery to T. S. Eliot, the "last figure whom half the English-language poets alive thought a great model, and the other half thought incomprehensible" Ashbery was born in Rochester, New York, and raised on a farm near Lake Ontario; his brother died when they were...
4 poezii, 0 proze
FFara
7 poezii, 0 proze
fara cuvinte
2 poezii, 0 proze
fara nume
biografia mea se afla in poeziile mele
15 poezii, 0 proze
Fara Nume
1 poezii, 0 proze
Fără suprarealism
de Florentin Cristian
Dar ei suportă la bătrânețe Ke trebuie printre ei tinerețe Vor să-l facă pe cel rău bun La fel ca în ziua de Crăciun Ca progresiși doar îngâmfați Și așa ajungem niște ciudați Ceva real dacă vreți să...
Soglăsuire
de Simina Costescu
Soglăsuire Nu te afli Vreau să subliniez ceva: dorm pe perna ta, dar nu văd. Găsesc cuvinte rostite sacadat nul și blonda aia nu sunt eu. Pariez pe lentila din ochii străinilor, pe hohote șterse. În...
Muntele sacru
de Mircea Cărtărescu
Cohortele imaginarului par să-și fi dat întîlnire pe cîm-purile de luptă ale filmelor lui Alejandro Jodorovski ca într-un Armageddon nimicitor. Suprarealism, sigur, Bunuel, evident — „L\'âge d\'or\"...
Setea de suprarealism
de Ancuta Morar
trotuarul este umed și întunecat noroc că, în ritmul celei mai bizare muzici, picioarele mele știu drumul pe de rost billie holliday mă poartă până la prima cârciumă în care vreau să îmi sting setea...
Haiku si suprarealism
de Corneliu Traian Atanasiu
Pe masa de disecție Am să încep abrupt, citînd un „postulat” estetic, atribuit lui Lautréamont și ales de Breton ca emblematic pentru imaginea poetică suprarealistă: „frumos ca întâlnirea...
Despre realism și suprarealism
de FLOARE PETROV
Realismul este abilitatea cea mai adecvată, mai potrivită acestor vremuri în continuă, rapidă schimbare, plină de provocări și ispitiri materiale. Realismul este rezultatul unui echilibru stabil...
Poezia fara obiect
de Andrei Velea
Iata ce imi propun : sa scriu un eseu in care sa incerc sa-mi explic in primul rind mie insumi si mai apoi celorlalti, de ce poezia zilelor de astazi e atit de fada, de ce n-are ea substanta, de ce...
asimetrică dare de seamă despre estetica suprarealismului
de Cătălin Al DOAMNEI
orice peisaj dacă nu devine transcendent își pierde demnitatea locuiesc vremuri sărmane și primul care a dat un răspuns metafizic a fost holderlin mergând pe jos la paris mersul pe jos la paris face...
o poveste cu șerpi domnu arafat
de Cătălin Al DOAMNEI
fără să dea de veste inima domnului arafat în drum spre servici a șchiopătat puțin observând moartea mai îndeaproape și sfatul unui prieten atârnând de tine ca o ghirlandă pe care s-o arunci în...
Max Blecher
de Boris M. Marian fără minus
O moarte care n-a cântărit nici cât un fapt divers M.Blecher (1909-1938) „In dimineața de 31 mai a murit la Roman, în vârstă de 29 de ani, după o viață trăită în spitale și sanatorii, cu amândouă...