"Fără diplomație" – 20754 rezultate
0.02 secundeMeilisearchConstantin Abăluță
Constantin Abăluță (n. 8 octombrie 1938, București) este un poet, prozator, critic, antologator și traducător român. Este diplomat în arhitectură (1961), pe care a practicat-o pâna în 1969. A debutat editorial ca poet în 1964. A mai scris și proză, teatru și dramatizări pentru radio. Într-o antologie publicată în anul 2000, Abăluță se descrie ca un poet al banalului. Adesea, poeziile sale încep cu un fapt banal, după care virează spre absurd. Totuși, în spatele exteriorului banal și absurd, se ascunde o realitate dură. În antologia Poezia română după proletcultism (ed. Ex Ponto, Constanța, 2000), alcătuită de Constantin Abăluță, prezența unor poeți fără prea mare cotă la box-office-ul literar este explicată de antologator prin aceea că atunci cînd își acordrează liric sensibilitatea cu expresia, poeții mărunți pot produce poeme antologabile. Opera poetică * Lumina pământului, 1964 * Piatra, 1968 * Psalmi, 1969 * Unu, 1970 * Eww Erre, 1972 * Poèmes. Art et poésie (1973); * Există,...
12 poezii, 0 proze
George Ciorănescu
George Ciorănescu (1918-1993) George Ciorănescu s-a născut la 19 martie 1918 în comuna Moroieni din judetul Dâmbovita, ca al nouălea si ultimul copil într-o familie de învătători (toti cei nouă copii se vor ilustra în munca intelectuală; maximum de notorietate îl va atinge profesorul si scriitorul Alexandru Ciorănescu). Licențiat al Facultății de Drept (1941) și al Facultății de Litere și Filosofie (1947) a Universității din București, doctor în științe politico-economice al Universității din Cluj (1946). Se stabilește la Paris în anul 1948. Diplomat al Institutului de Înalte Studii Internaționale din Paris (1949). Deputat în primul parlament european (Viena, 1954). Publică, în această perioadă, la Paris, volumele de versuri: Ystud. Poeme amare, 1950, Codicil, 1952, Poeme fără răspuns, 1952, Poeme prea târzii, 1954. Va pleca la München, unde va lucra la postul de radio Europa Liberă (1953-1955, 1958-1965). Membru fondator al cenaclului Apoziția (1969) și directorul revistei cu același...
1 poezii, 0 proze
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Bolintineanu (n. 1825 Bolintin-Vale - d. 20 august 1872, București) a fost un poet român, om politic, participant la Revoluția de la 1848 și diplomat. Dimitrie Bolintineanu era macedonean aromân de origine, părintele lui, Ienache Cosmad, a venit în țară din Ohrida. În puțini ani ai tatălui său Ienache își făcu în Valahia o situație acceptabilă. Arendaș, mic proprietar, apoi subprefect, cu reședința la Bolintin, sat aproape de București; el nu apucă să-i lase celui de al doilea născut, Dimitrie, o avere care să-l scutească de griji. Orfan de ambii părinți încă din 1831, tânărul a fost crescut de rude mai avute. Se susține de timpuriu, precum Grigore Alexandrescu, I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, prin slujbe funcționărești. În 1841 era copist la Secretariatul de Stat, în 1843 - secretar la departamentul „pricinilor suditești". Printr-un misterios concurs de împrejurări, e ridicat, în 1844, la rangul de pitar. Faptul că publicase în 1842 admirabila poemă "O fată tânără pe patul...
62 poezii, 0 proze
Morais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
Joăo Cabral de Melo Neto
Joăo Cabral de Melo Neto (9 de janeiro de 1920, Recife – 9 de outubro de 1999, Rio de Janeiro) foi um poeta e diplomata brasileiro. Sua obra poética, caracterizada pelo rigor estético, com poemas avessos a confessionalismos e marcados pelo uso de rimas toantes, inaugurou uma nova forma de fazer poesia no Brasil. Irmăo do historiador Evaldo Cabral de Melo e primo do poeta Manuel Bandeira e do sociólogo Gilberto Freyre, Joăo Cabral foi amigo do pintor Juan Miró e do poeta Joan Brossa. Membro da Academia Pernambucana de Letras e da Academia Brasileira de Letras, foi agraciado com vários prêmios literários. Quando morreu, em 1999, especulava-se que era um forte candidato ao Prêmio Nobel de Literatura. Sobre sua obra Quando o leitor é confrontado com a poesia de Cabral percebe-se, a princípio, de um certo número de algumas dualidades antitéticas, por vezes obsessivas. Entre espaço e tempo, entre o dentro e o fora, entre o maciço e o năo-maciço... Entre o masculino e o feminino, entre o...
5 poezii, 0 proze
Lorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
Fara
7 poezii, 0 proze
fara cuvinte
2 poezii, 0 proze
fara nume
biografia mea se afla in poeziile mele
15 poezii, 0 proze
Fără diplomație
de Mihai Miro
Recunosc, ca președinte, Mă ia gura pe\'nainte Și vă spun: (deși se știe) Că nu am diplomație
Despre sinceritate
de FLOARE PETROV
Sinceritatea reprezintă corectitudinea intelectului, reflectă caracteristica omului care iubește și promovează adevărul. Deseori omul sincer poate fi și tranșant, nu apelează la diplomație când se...
Rulada de ciocolată
de Mahok Valeria
Rulada de ciocolată. Pe un cearceaf subțire, alb, Se întinde o divă tinerică, Căci vrea s-o facă frumușică, Cosmeticiana Vlad. Deși –i frumoasă ca o zână, Ea vrea să arate și mai și, Căci are un...
... Sinucigașă diplomație
de Daniel Aurelian Rădulescu
De viță grizonată, lai jinduind monarhic O masca-n sânge vânăt, un iluzionistic; Opinca prin pervers ajunsă un autarhic Cu simț de colectură, e călău cu simț artistic! Producător de snoave, regizorul...
Jocazz (fără rețetă)
de Ghejan Andrei
Să ne imaginăm un joc (în doi –ca să fim mai de modă veche) de-a dragostea. Fiind un joc, ne imaginăm și niște reguli, nu? Prima ar fi să te faci orb (ca la „pititea”), încercând pe cât posibil să...
Ferestre fără zid
de Nicolae Baciut
NEVOIA DE PUBLICISTICÃ Am fost atras de publicistică încă din adolescență. Am făcut pasiune pentru gazetărie și n-aș putea spune că șansa n-a fost de partea mea. Ba chiar aș afirma că am fost...
O poft-a spune
de Ovidiu M Cobalcescu
Am asa o poft-a spune Adevarului pe nume, Ca nici o diplomatie Nu mi-o scoate din cutie! Uite, aer trag in piept, Pregatit sa va spun drept! Adevarul gol-golut Fara sa-mi dati... un banut! Dar... imi...
ploaie!
de Ottilia Ardeleanu
ploaie nu mai trage sforile nu-ți mai căuta nurorile s-au dus după soare fiecare cu sprinteneală vezi tu bați în turle și-n cruci și-n năluci fii mai veselă că văduvă ești în furtuni citești ca-n...
Masti II
de Artemis
Mastile... le abordam din lasitate, din inconstienta, din diplomatie, din prostie uneori, din bravada, din inconstienta sau dintr-o doza de perversitate... toate, in mai mare sau in mai mica masura,...
Arme noi
de ion untaru
Și mai departe, zile terne, fără orizont și fără clarificări semnificative. Mă comport ca un mamut pătruns fără voia lui într-o ceainărie. Cu mers nesigur și în vârful picioarelor. ZIua de mâine ce...
