"Fă-mă..." – 8894 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
ZCZamfir Constantin Cosmin
Ma numesc Zamfir Constantin Cosmin,locuiesc in Buzau. Am 20 ani si imi place sa-mi petrec timpul liber jucandu-ma fotbal, pe net, sau uitandu-ma la TV. Materiile mele preferate sunt geografia, biologia si limba romana. Consider, pentru ca un vis sa devina realitate trebuie sa lupti pana la capat indiferent de imprejurimi. Nu asculta de nimeni si fa ce crezi tu ca este mai bine ;)
24 poezii, 0 proze
PRPaolo Ruffilli
Paolo Ruffilli è nato a Rieti nel 1949, ma è originario di Forlì. Si è laureato in lettere presso l’università di Bologna. Da più di vent’anni, collabora alle pagine culturali de \"Il Resto del Carlino\". Vive a Treviso dal 1972. Fa il consulente editoriale. Dirige la collana di poesia delle Edizioni del Leone di Venezia. Bibliografia Opere poetiche: Piccola colazione (1987. Diario di Normandia (1990), Camera oscura (1992), Nuvole (1995), La gioia e il lutto (2001), Le stanze del cielo (2008). Racconti: Preparativi per la partenza (2001) Saggi: Vita di Ippolito Nievo (1991), Vita, amori e meraviglie del signor Carlo Goldoni(1993).
2 poezii, 0 proze
Ada Ionescu
I am a news editor at a local radio in my hometown. "Pe unde trec las umbra înfiptă ca o sperietoare în gradina iubirii. Vreau să mă întorc mai târziu și să zic: Umbră, fă-te copil!"
62 poezii, 0 proze
MDMelania V. Ducar
"Piatra" "Piatra este un om in care alt om si-a bagat mana ca intr-o manusa si la intors pe dos ca pe o manusa!" "Daca pleci la drum lung" "Daca pleci la drum lung nu-ti lua mainile cu tine, lasa-ti cerul la ma-ta ascunde cosciugele la tine acasa sa nu le vada viitorii morti cu ochii lor Daca pleci la drum lung nu smulge copacul din radacina si nu gasi adevarului vina si mortii, mormant Daca pleci la drum lung desbraca-ti timpul ca o rufa desbraca-te de pasarea ce zboara fa ca piatra sa fie o tufa fa ora ta sa fi fost odinioara Daca pleci la drum lung fa-te cuvant, si numai cuvant si numai cuvant daca pleci la drum lung" Nichita Stanescu
21 poezii, 0 proze
RCRosalía de Castro
Fue bautizada con los nombres de María Rosalía Rita. Hija de madre soltera y padre desconocido (supuestamente un cura de la zona). Muy poco se sabe de su educación. Se sabe que en la escuela mostró talento de versificadora. También le gustaba el dibujo, la música y la declamación. Contrajo matrimonio con Manuel Murguía, erudito cronista de Galicia. Al año siguiente da a luz a su primera hija, Alejandra, a la que han de seguir seis hijos más. Su domicilio cambió muchas veces, entre Madrid y Simancas. Rosalía nunca disfrutó de una buena salud. Luchando siempre con la enfermedad, y a menudo con la penuria, vivió dedicada a su hogar: a sus hijos y a su marido. Nunca aspiró a la fama. De hecho, su marido fue el que la convenció de que publicara sus obras. Murió de cáncer a los cuarenta y ocho años en su casa de Padrón, que hoy es un museo. Todos sus hijos murieron antes que ella, sin poder dejar herederos. Compuso sus primeros versos a la edad de 12 años. A los 17 años ya era conocida en...
3 poezii, 0 proze
Yĕhudah Ha-Levi
Yĕhudah Ha-Levi nació en Tudela, actual Comunidad de Navarra en 1070. Es sin duda el máximo exponente de la poesía hebrea peninsular medieval. Tras dejar en su juventud su ciudad natal, cuna también de otros escritores ilustres, como el viajero Benjamín de Tudela y el filósofo Abraham Ibn Ezra, se estableció en las tierras musulmanas de Al Andalus, recibiendo allí una esmerada formación tanto en ciencias y medicina, como en leyes, teología y poética. Tuvo estrechas relaciones con los mejores poetas judíos y árabes de su época, gozando en vida de una fama extraordinaria. Tocó temas amorosos y báquicos, cantó a la amistad, lloró por la muerte de los seres queridos, reflexionó sobre asuntos muy humanos, ensalzó a Dios y trató de consolar a su pueblo en el exilio. Al final de su vida, dejó Sefarad y embarcó hacia Israel, deseando pasar sus últimos días en la añorada tierra de sus antepasados por él tan amada. Falleció en 1141.
1 poezii, 0 proze
FRFrancisco de Rioja
Francisco de Rioja (Sevilla, 1583 - Madrid, 1659), poeta y erudito español del Barroco. Se licenció en leyes, se ordenó y fue canónigo de la catedral de Sevilla; fue renombrado teólogo y jurista, y amigo y protegido del Conde de Sanlúcar y Duque de Olivares don Gaspar de Guzmán, a cuyo servicio entró desde 1624; a su caída le acompañó al destierro en Loeches primero, y después en Toro. Fallecido el Conde-Duque, se retiró a Sevilla cansado y desengañado de las fortunas de la Corte. El Cabildo sevillano le designó entonces agente suyo en Madrid (1654), con cuyo cometido tuvo que volver a residir en la capital, y allí murió el 28 de agosto de 1659. Mantuvo relación literaria con Lope de Vega, Juan Pérez de Montalbán, Cervantes y muchos personajes de la aristocracia; fue bibliotecario de Felipe IV y cronista de Castilla. Durante largo tiempo su fama le halagó suponiéndole autor de dos de los grandes monumentos de la lírica de su tiempo, la Canción a las ruinas de Itálica,...
1 poezii, 0 proze
GRGianni Riotta
Gianni Riotta (Palermo, 12 gennaio 1954) è un giornalista e scrittore italiano. Figlio di Salvatore, redattore del Giornale di Sicilia, esordisce nel campo del giornalismo a 17 anni, come corrispondente de Il Manifesto e come collaboratore delle pagine culturali del Giornale di Sicilia. Dopo essersi laureato in Filosofia all'Università di Palermo, nel 1976 si trasferisce a Roma. Poi passa a scrivere per la La Stampa e quindi, nel 1988, per il Corriere della Sera (grazie alla proposta di Ugo Stille di succedergli come corrispondente da New York). Negli Stati Uniti frequenta la Columbia University, dove si laurea in giornalismo. Ha insegnato all'Università di Bologna e fa parte del Consiglio di Facoltà del corso di cultura italiana a Princeton, dove ha insegnato comunicazione. Ha collaborato con: New York Times, Washington Post, Le Monde, Foreign Policy. Fa parte del Council on Foreign Relations. Da New York ha fatto il corrispondente per varie testate giornalistiche tra cui La Stampa,...
1 poezii, 0 proze
MSMaria Luisa Spaziani
Maria Luisa Spaziani (Torino, 7 dicembre 1924) è una poetessa italiana. Maria Luisa Spaziani nasce in un'agiata famiglia borghese di Torino, dove il padre è proprietario di un'azienda che produce macchinari per l'industria chimica e dolciaria. Ancora studentessa, a soli diciannove anni, dirige una piccola rivista, prima chiamata «Il Girasole» e poi «Il Dado», il cui redattore capo era Guido Hess Seborga, che la fa conoscere negli ambienti letterari; ottiene e pubblica inediti di grandi nomi nazionali come Umberto Saba, Sandro Penna, Sinisgalli, Pratolini, e internazionali, come Virginia Woolf. Intanto frequenta l'Università di Torino, facoltà di Lingue, laureandosi con una tesi su Marcel Proust, relatore il francesista Ferdinando Neri. La cultura francese e la Francia con i suoi autori, in seguito sarebbero rimasti una sorta di stella polare nel suo immaginario e nel suo vissuto, con una serie di soggiorni a Parigi il primo nel 1953, dopo aver ottenuto una borsa di...
8 poezii, 0 proze
AHAndrew Hudgins
Andrew Hudgins was born in Killeen, Texas, in 1951 and educated at Huntingdon College and the University of Alabama. He earned his M.F.A. from the University of Iowa in 1983. His volumes of poetry include Ecstatic in the Poison (Overlook Press, 2003); Babylon in a Jar (1998); The Glass Hammer: A Southern Childhood (1994); The Never-Ending: New Poems (1991),a finalist for the National Book Awards; After the Lost War: A Narrative (1988), which received the Poetry Prize; and Saints and Strangers (1985), which was a finalist for the Pulitzer Prize. He is also the author of a book of essays, The Glass Anvil (1997). About Hudgins\'s most recent collection, Mark Strand has said, \"Ecstatic in the Poison is full of intelligence, vitality, and grace. And there is a beautiful oddness about it. Dark moments seem charged with an eerie luminosity and the most humdrum events assume a startling lyric intensity. A deep resonant humor is everywhere, and everywhere amazing.\" Hudgins\'s awards and...
1 poezii, 0 proze
Fă-mă...
de Adrian Giogovici
Fă-mă să râd...Să uit tot ce a fost urât Să prind curaj și să nu mai plâng Fă-mă să zambesc.. Că am uitat cum e, și simt că înebunesc Fă-mă să-mi doresc să mă trezesc a doua zi Apoi sunt sigur că...
Fă-mă
de Radmila Popovici
Fă-mă azi primăvară unge-mi sub tălpi mici izvoare dezgheață-mi temerile taie-mi cu dinții și scuipă de trei ori chisturile nesiguranței Vei reuși! Þiganca mi-a citit în palmă o boală de dor...
Fă-mă!
de Victor Potra
Ferice de tine, cea pe lângă care nu poți să treci fără să vezi ca ești viu, că respiri și alergi... Așează-te - așa! - la orizontul meu, să am spațiu sa fug, sa fiu semizeu gonind către tine... tu...
Fă-mă, Doamne, critic literar
de Carmen Andreea Anghelina
Eu cred, că, originea corectă a cuvântului plagiat nu este franțuzescul plagiat, ci latinescul plaga. Asta, fiindcă, dacă te prinde sau se prinde autorul, că te folosești de munca lui, fără să-i...
Fa-ma,Doamne
de Cezara Stanca
Fa-ma,Doamne tot ce nu-s Si iarta-ma de ce-s in plus Fa-ma cuvint,sa-mi fie dor de tacere, Fa-ma-mplinire.sa-mi fie dor de durere, Fa-ma piatra,sa-mi fie dor de patimi, Fa-ma tradare,sa-mi fie dor de...
Fa-ma sa uit uitare!
de ISABELA SOARE
Fa-ma sa uit uitare! Dezamagire si uitare freagmente sunt din timp pierdut si-n toata-a orasului suflare rasuna clopote de care m-as spanzura dezamagire, sa uit de tine si de mare fa-ma sa uit te...
Fa-ma sa plec
de Dorina
Fa-ma sa plec, elibereaza-ma Din acest prizonierat, Fa-ma sa plec, scuteste-ma De o noua litanie. Nu are rost sa-mi spui ca ma auzi Oricum nu te mai aude nimeni Despre noi de acum inainte Vor vorbi...
fa-ma poem
de stanescu elena-catalina
fa-ma poem, aseaza-ma-ntr-o carte, vinde-o ingerilor pe multe pene sa vada si ei cum e sa iubesti si sa nu poti zbura.
fa-ma doamne stea
de Alexandru Despina
din oceanul albastru soarele ma incalzeste dansand cu anotimpurile fa-ma doamne stea sa-l vad aproape
Fă-mă să simt în tine nemurirea...
de Bogdan Nicolae Groza
Fă-mă să simt în tine nemurirea În fiecare noapte să ard ca un vreasc Cu un sărut narcotic droghează-mi răzvrătirea Și în ecouri ample din nou să mă nasc. În creier tatuează-mi fantasme ancestrale...