"Expresionism morbid" – 382 rezultate
0.02 secundeMeilisearchScarlat Callimachi
Scarlat Callimachi (n. 20 septembrie 1896, București - m. 2 iunie 1975, București) este un scriitor român în vecinătatea mișcării de avangardă, cultivând o poetică între constructivism și expresionism. A fost licențiat în drept și a fost gazetar în presa comunistă, colaborând la Facla, Chemarea, Clopotul și altele. A fost redactor-șef la revista Punct și director al ziarului Glasul nostru din Botoșani. În 1933 a fost închis pentru pamfletul Căderea Babilonului. Opera Frunze, 1920 Tăceri imobile, 1921 (copertă și ilustrații de Dall Zamphiropol) Alb și negru, 1927 Erotice, 1933 Octombrie 1917, Colecția Orizont, București, 1946 (cu un portret și două desene de Aurel Mărculescu) Căderea Babilonului, E.S.P.L.A., București, 1956 Un călător prin U.R.S.S., Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1960 Ritmuri de clopote, Editura pentru Literatură, București, 1968 Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Scarlat_Callimachi_(scriitor)
5 poezii, 0 proze
Alexandru Robot
Al. Robot sau Alexandru Robot (n. Alter Rotmann pe 15 ianuarie 1916, București - d. cca. 1941, probabil în apropiere de Odessa) a fost un poet român afirmat pe scena literară din Basarabia. Lirica sa împrumută elemente din simbolism, expresionism și ermetismul lui Ion Barbu. Singurele sale plachete de versuri, publicate la o vârstă fragedă, au stârnit câteva reacții oarecum simpatetice din partea criticilor, fiind introdus de G. Călinescu în Istoria sa a literaturii române... În ultimii ani, s-a reprofilat pe realismul socialist (având deja vederi de stânga). I-a influențat mai târziu pe neomoderniștii (de ex. Aureliu Busuioc) și postmoderniștii (de ex. Emilian Galaicu-Păun) basarabeni. Ediții publicate * Apocalips terestru, Editura Cronicarul, 1932, cu un portret al autorului de I. Anestin * Somnul singurătății, 1936 * Music-hall (roman) Manuscrise * Îmblânzitorul de cuvinte * Plecările și popasurile poetului * A înflorit Moldova Ediții postume * (ediție de Simion Cibotaru din anii...
5 poezii, 0 proze
Constantin Argintaru
Constantin Argintaru (n. 14 august 1894, Plenița, Dolj - d. 23 mai 1936, Cluj) a fost un poet român. Face clasele primare în comuna natală; Școala Normală la Craiova. Participă ca ofițer la primul război mondial, rămănând invalid în urma luptelor de la Mărășești. Cavaler al ordinului militar Mihai Viteazu. Debutează editorial în 1926, cu broșura "Monumentul durerii". Director al revistei "Hyperion" (1932-1935) și al editurii cu același nume din Cluj. A mai colaborat la Abecedar, Luceafărul literar și critic, etc. Lirica sa are elemente de tradiționalism, postsimbolism și expresionism. Este menționat în "Istoria literaturii române..." a lui G. Călinescu la capitolul poeților dialectali (alături de I.O. Suceveanu și V. Copilu-Cheatră). Opere * Monumentul durerii, 1926 * Agonia soarelui, 1930 (care a mai fost reeditată de două ori în timpul vieții) * Vin țiganii, 1934 * Viața pietrelor, Editura Hyperion, Cluj, 1935 * Setea norilor, 1935
1 poezii, 0 proze
Alfred Lichtenstein
Scriitor german expresionist. Studii juridice la Erlangen. S-a remarcat printr-o serie de poezii și proze scrise într-o manieră grotescă ce amintește de stilul prietenului său Jakob von Hoddis. A murit pe front la Vermandovillers (Somme). "Der einzige Trost ist: traurig sein. Wenn die Traurigkeit in Verzweiflung ausartet, soll man grotesk werden. Man soll spaßeshalber weiter leben. Soll versuchen, in der Erkenntnis, dass das Dasein aus lauter brutalen, hundsgemeinen Scherzen besteht, Erhebung zu finden." (Unica consulare: să fii trist. Cînd tristețea degenerează în disperare trebuie să devii grotesc. Trebuie să trăiești mai departe de dragul jocului. Trebuie să încerci să găsești încîntare în cunoașterea faptului că existența e făcută din glume cu totul brutale și pline de mîrșăvie.) *** Alfred Lichtenstein (* 23. August 1889 in Berlin-Wilmersdorf; † 25. September 1914 bei Vermandovillers, Somme, Frankreich) war ein deutscher expressionistischer Schriftsteller. Als Sohn eines...
14 poezii, 0 proze
Bertolt Brecht
Bertolt Brecht (n. Eugen Berthold Friedrich Brecht, 10 februarie 1898, Augsburg, Bavaria — d. 14 august 1956) a fost dramaturg, poet, regizor de origine germană, inițial expresionist, întemeietor al instituției teatrale "Berliner Ensemble", inițiator al "teatrului epic", a promovat o nouă teorie și practică a teatrului, bazate pe efectul distanțării epice.A fost unul dintre cei care au revoluționat teatrul secolului 20. S-a născut în Augsburg de la o mamă protestantă și un tată catolic. A studiat medicina și a lucrat o perioada scurtă într-un spital din Munchen, în timpul Primului Război Mondial. A creat Berliner Ensemble în ianuarie 1949 și teoria teatrului epic. Opera Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită Baal Tobe în noapte Mutter Courage și copiii ei Die Sieben Todsünden der Kleinbürger În hățișul orașelor Opera de trei parale Omul cel bun din Sâciuan Puștile doamnei Carrar Ascensiunea și căderea orașului Mahagonny Teama și mizeriile celui de-al treilea Reich Cercul de cretă...
15 poezii, 0 proze
Georg Heym
Georg Heym *30.10.1987, Hirschberg (Silezia), †16.01.1912, Berlin-Gatow Autor german care prezintă în poeziile sale viziuni apocaliptice, imagini ale disperării din ambianţa coșmărească a marilor orașe și previziuni ale războiului personificat ca un zeu demonic în stilul curentului expresionist. Lirica sa este influenţată de Baudelaire și Rimbaud. Volume lirice: Der ewige Tag (Ziua veșnică), Umbra vitae. Este de asemenea autorului unui ciclu de nuvele adunate sub titlul "der Dieb" (Hoţul)
5 poezii, 0 proze
Anatol E. Baconski
Anatol E. Baconski (n. 16 iunie 1925, Cofa, județul Hotin — d. 4 martie 1977, cutremurul din București) a fost un poet, teoretician literar, eseist și traducător român. A fost fiul lui Eftimie Baconski, preot, și al Liubei, respectiv fratele criticului și istoricului literar Leon Baconski și tatăl publicistului și diplomatului Theodor Baconski. A urmat liceul la Chișinău și la Râmnicu-Vâlcea. Între 1946 și 1949 a frecventat cursurile Facultății de Drept a Universității din Cluj. A debutat cu versuri în revista pentru copii „Mugurel” din Drepcăuți (1943), cu eseu în „Tribuna nouă” din Cluj (1945), iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul Poezii. A fost redactor-șef al revistei „Almanah literar”, devenită ulterior „Steaua”, de la Cluj (1953-1959). Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului socialist, la maturitate devine un poet neo-expresionist. La Congresul Scriitorilor din 1956 atacă principiile dogmatice ale proletcultismului. Traduce mult din...
23 poezii, 0 proze
Ion Sân-Giorgiu
Ion Sân-Giorgiu (n. 1893, Botoșani - d. 1950) a fost un scriitor român. A scris poezii apropiate de tradiționalism, piesele sale de teatru sunt însă, în parte, tributare expresionismului. A mai fost și critic, eseist, jurnalist, academician și politician de dreapta. A condus revista legionară "Chemarea Vremii". În țară a fost condamnat la moarte într-un proces "in absentia", a murit însă în exil. Fiica sa, Ioana Sân-Giorgiu, a fost soția romancierului Vintilă Corbul. *** Ion Sân-Giorgiu (also known as Sîn-Giorgiu, Sângiorgiu or Sîngiorgiu; 1893–1950) was a Romanian modernist poet, dramatist, essayist, literary and art critic, also known as a journalist, academic, and fascist politician. He was notably the author of works on the Sturm und Drang phenomenon and the influence of Johann Wolfgang von Goethe. During his early years, he was influenced by Expressionism and contributed to the literary magazine Gândirea; he progressively moved towards support for the Iron Guard (the Legionary...
1 poezii, 0 proze
Clemente Rebora
Clemente Rebora s-a născut la Milano la 6 ianuarie 1885 și a murit la Stresa (1 noiembrie 1957). A absolvit Facultatea de Litere din Milano, fiind apoi profesor în diferite școli și ocupându-se și cu activitatea publicistică (e prezent în revista florentină „La Voce”). Chiar editura revistei „La Voce” îi publică în 1913, volumul de debut Frammenti lirici. După experiența traumatisantă a războiului (la care participă ca infanterist), în 1922 publică placheta Canti anonimi. Este un bun traducător din Tolstoi, Gogol și Andreev. Se va călugări în 1933, iar din 1936 va fi prelat la Stresa până la moarte. Receptarea și integrarea „fragmentelor lirice” în tradiția poeziei de valoare din prima jumătate a secolului a fost lentă; dacă inițial trece drept un poet oarecare, ba chiar este total respins de un critic de importanța lui E. Cecchi, abia în 1937 va fi reabilitat de Gianfranco Contini, fiind considerat un expresionist de talie europeană. Criticul Vincenzo Mengaldo insistă asupra...
0 poezii, 0 proze
Leonid Andreev
Leonid Nikolaievich Andreev (9 August 1871 – 12 September, 1919) a fost dramaturg nuvelist și fotograf, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși dintre anii 1902-1914. S-a născut în provincia Oryol, Rusia. Studiază inițial dreptul la care renunță, însă, pentru a urma o carieră literară. Trece prin perioade de cruntă depresie în timpul studenției, fiind, de multe ori, aproape de sinucidere. Întâlnirea cu Maxim Gorky este decisivă pentru Andreev; Gorky îl sprijină în cariera sa literară, mijlocind mediatizarea acestuia. După acest moment, a fost unul dintre cei mai prolifici și de succes autori din Rusia. Prima sa colecție de povestiri apare în 1901 și se vinde foarte repede, într-un tiraj de 250.000 de exemplare. În scurt timp, însă, își șochează publicul cu exentricitățile sale. Idealist și rebel, Andreev își petrece ultimii ani din viață într-o mare penurie materială, în Finlanda, unde se retrăsese din cauza succesului...
0 poezii, 0 proze
Expresionism morbid
de Cristina Marek
ParteaI Se ia o blonda pura, Cu muguri-ntepandu-i Camasa incolora. Se bate indulcindu-i Pielea cam o ora. Se strange cu-n fior, Si moale sufocand-o, Se blestema de dor. Se-acopera,plangand-o.
Câmpul de luptă
de Diana Todea
Prin plasa de fier ruginit, vedeam cum terenurile de joacă sunt demolate. Pământul era răscolit de niște buldozere, care adulmecau orice sămânță de copilărie rămasă. Leagănele erau duse la fier...
expresionism
de sorin golea
în căldura chinuitoare, ar trebui ca jertfiții să râdă! dar ei, toți, sunt încrâncenați! sunt loviți de nebunia fioroasă a nedreptății! - pământul nu aude; brazdele zac, toropite de soare. - în marea...
dincolo de anatomia unui zbucium
de FLOARE PETROV
\"studiul de redescoperire a sinelui mereu rătăcitor prin hieroglifele misterioase ce povestesc de Dumnezeu\" . anatomia unui zbucium sub mamuți strivită, nu seamănă a expresionism poetic romanțat,...
Poezia unui macho
de Daniel Dăian
Expresionismul șaizecist era unul grav, înfiorat de grandoare, încleștat de misterul sumbru al unui cosmos asumat. Tînărul (încă) Daniel Dăian ne propune un expresionism în formulă derizorie, intrat...
Radiografia
de sorin golea
și vedem lucruri dezvoltându-se din carne; din ele însele - în plină vară! expresionism: zeii vând roșii în fața porții. mătușa moartă în fotografii, amintirile deziluziei – albină! tractorul a...
Vești din lumea cealaltă
de sorin golea
* icoana luminoasă a măreției sale! memoria mergând pe amprentele lumii… * structura disperării. încetinește. inima nebuniei! * expresionism nenumit. cei 7 magnifici. * (semnul verde: sfântul...
Ioan Barb - Sub via ființei
de Liviu Nanu
O nouă carte de poezie semnată de poetul Ioan Barb, intitulată SUB VIA FIINÞEI PLÂNG STRUGURII, a văzut lumina tiparului la Editura ATU, Sibiu – Hermanstadt, în colecția, „Raftul de poezie”, sub...
under-vals
de felix nicolau
După marile experimente ale avangardei de la începutul secolului al XX-lea, a urmat o perioadă numită neo-alexandrină, prin anii 50. Scriitori ca Robert Musil și Thomas Mann construiau fraze enorme,...
frumosul ca epifenomen
de Constantin Enianu
În orașul german Dessau, „Gropiusallee” și „Bauhausstraße”, sunt două indicatoare de pe un stâlp ce duc spre o clădire în care vreme de 7 ani a fost Școala de artă, arhitectură și design Bauhaus, cea...
