"Enfin!!! L\'astre filant s\'est planté..." – 213 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
JRJean Richepin
Jean Richepin, né à Médéa (Algérie) le 4 février 1849 et mort à Paris le 12 décembre 1926, est un poète, romancier et auteur dramatique français. Ce poète turbulent, fils d'un médecin militaire breton, eut dans sa jeunesse une réputation de « fort en thème », ce qui lui permit de faire de brillantes études secondaires et d'intégrer l'École normale supérieure en 1868, avant d'obtenir une licence ès lettres en 1870. Avec la guerre, il prend goût à l'aventure en s'engageant dans un corps de francs-tireurs et, faisant alors l'expérience de la liberté, il mène pendant quatre ans une vie d'errance, gagnant sa vie en s'engageant successivement comme journaliste, professeur, matelot, docker à Naples et à Bordeaux. En 1875 enfin, il découvre le quartier latin, où il se fait très vite remarquer par ses excentricités et fait la connaissance de Léon Bloy, Paul Bourget, Maurice Rollinat et surtout Raoul Ponchon, rencontré dans les salons de la maîtresse de Charles Cros, Nina de Villard, et qui...
19 poezii, 0 proze
RRRaymond Radiguet
Raymond Radiguet (18 juin 1903 à Saint-Maur - 12 décembre 1923 à Paris) est un écrivain français. Ainé de sept enfants, il est le fils du dessinateur Maurice Radiguet (1866-1941). Sa mère est Jeanne Marie Louise Tournier (1884-1958). Après l\'école communale, il passe l’examen des bourses et entre au lycée Charlemagne à Paris. Considéré comme un élève médiocre, il s’adonne entièrement à la lecture : les écrivains des XVIIe et XVIIIe siècles, notamment La Princesse de Clèves de Mme de Lafayette, puis Stendhal, Proust, et enfin les poètes : Verlaine, Mallarmé, Arthur Rimbaud, Lautréamont. En avril 1917, Raymond rencontre Alice, une jeune femme, voisine de ses parents à Saint-Maur. Elle vient de se marier avec Gaston, un soldat qui est au front. La liaison de Radiguet (14 ans) avec Alice alors que le mari de celle-ci est soldat dans les tranchées, sont autant d’éléments que l’on retrouvera dans Le Diable au corps. Cette liaison ne durera qu\'un an et à partir de 1918, il s’éloignera...
1 poezii, 0 proze
PLPaul-Marie Lapointe
Paul-Marie Lapointe est né à Saint-Félicien, le 22 septembre 1929 et il a étudié au Séminaire de Chicoutimi, au Collège Saint-Laurent et enfin à l`École des Beaux-Arts de Montréal. Journaliste à L`événement et au journal La Presse depuis 1950, il est directeur de l`information au Nouveau Journal de 1960 à 1961, puis rédacteur en chef du magazine Maclean`s de 1963 à 1969.... De 1969 à 1992, il occupe différents postes à Radio-Canada. Il a également participé à la fondation de la revue Liberté et a fait partie de l`équipe des Éditions de l`Hexagone. Sa poésie a été traduite dans plusieurs langues. En 1971, Paul-Marie Lapointe reçoit le Prix Athanase-David pour l`ensemble de son oeuvre ainsi que le Prix du Gouverneur général du Canada pour son recueil "Le Réel absolu". Il obtient également le Prix de l`International Poetry Forum (États-Unis) en 1976, le Prix de La Presse en 1980 et le Prix Léopold-Senghor en 1998. En 1999, il obtient le prix Gilles-Corbeil pour l`ensemble de son oeuvre....
14 poezii, 0 proze
Yuctatmanah (L’obsession des mots
de Lucia Daramus
Yuctatmanah (L’obsession des mots) Trente minutes de retard ! Le froid était terrible. Il releva son col…Il prépara le thé. Le retard valait la peine. Il n’avait plus jamais rencontré tellement de...
L\'Émigrant de Landor Road
de Guillaume Apollinaire
Le chapeau a la main il entra du pied droit Chez un tailleur tres chic et fournisseur du roi Ce commerçant venait de couper quelques tetes De mannequins vetus comme il faut qu\'on se vete La foule en...
Clar de lună
de Victor Hugo
Clair de lune La lune était sereine et jouait sur les flots. - La fenêtre enfin libre est ouverte à la brise, La sultane regarde, et la mer qui se brise, Là-bas, d\'un flot d\'argent brode les noirs...
Lolita nie en bloc
de Zoicas Cristian
lolita nie en bloc lolita nie en bloc elle navigue au loin sous les cils a cent lieues de se douter que les silences et la jalousie la guettent elle oublie la liste et l\'allonge encore elle veut...
[Fara titlu]
de Zaharia Luminita
* * * Nu pot să pun geană pe geană nu pot să mai pictez poeme pe care, apoi, să le cînt. Sînt pe primitorul Pămînt ultimul muritor. Nu pot să mai presar, pe rană, sare - căci nu mai doare, ca-n...
Frumoasă dimineață de vară
de Giorgios Seferis
Iată că-mi plac în sfârșit acești munți cu această lumină, cu piele încrețită ca pântecul elefantului când ochii i se strâmtează de mulțimea anilor. Iată că-mi plac acești plopi, nu sunt mulți,...
scrisorile lui homer către odiseu
de Cătălin Al DOAMNEI
pe vremea aceea mă însoțea dostoievski înainte de condamnarea mea la moarte prin împușcare înainte de condamnarea lui la moarte prin împușcare înainte ca eu să-l urmez pe Iisus noul adam...
alberto plângăciosul
de Albert Cătănuș
de ce când îl calculez pe d-zeu îmi dă cu eroare? sau oroare. en fin, haideți să-l lăsăm să-și vadă de treburile lui, așa cum el ne lasă pe noi să ne vedem de treburile noastre zilnice,...
Noua lumina
de Jianu Liviu-Florian
NOUA LUMINA Cu ocazia Ramadanului, primim vizita a patru derviși ai Apocalipsei, frumos îmbrăcați, în salopete albastre, rași, tunși și frezați. Primiți cu contorul? Primim. Da de țe trebuie contor...
Interviu cu noul proprietar al site-ului www.agonia.ro
de Albert Cătănuș
Reporterul: Bună seară și bine v-am găsit, domnule Alberto M. Popesco. Alberto M. Popesco: Bună seara și săru-mânușițele, domniță reporter. R: Pentru început vreau să vă felicit pentru că sunteți...
El sueño español
de Albert Cătănuș
-Sunt o stâncă. Ha-ha-ha! Sunt o stâncă! Mă vezi? -Hai să fugim! O să vină se ne omoare! -Nuuuuu! -Alberto, o să ne omoare, hai să fugim! Ești prost, eu fug. Nu reușește decât să ridice o mână în...
Espoir paradoxal/Speranta paradoxala
de Mr Khaan
Espoir paradoxal J\'aurais voulu me souvenir de mon futur Pour oublier la decheance de mon passe Ne plus me heurter contre tout ces murs Et pouvoir enfin conquerir la liberte Elle, qui souveraine du...
atomica
de Florin Branza
deodată se aprind toate luminile luminile sunt toate urâte fluorescente ca un cadavru nuclear individul gândac știe să-și facă singur ouăle individul iradiat știe să moară voios și iluminat în...
final
de Mihaela Raileanu
Obsesie de seară...[b]The Corrs-Angel [/b]și cartea lui Robert Turcescu. Și undeva pe creier vocea lui la final mulțumind pentru ideea interviului...deja nu mai conta. Sînt ca după o cursă cu final...
Mă numesc Croissant Finetti
de Dragoș Vișan
Mă numesc Croissant Finetti EU, O LEACÃ INFAM: - Pentru ochii tăi, dragă, mă cheamă Croissant Finetti – și iată, în acest prenume fictiv, chiar în el însuși, lucrul în sine, rațiunea pură kantiană!...
Antiger după după Vis de iarnă de Eduard Rosentzveig
de Doru Mihail
Afară-i ger, cer desfrunzit, – Nu fi tâmpit! – Mă rog; va fi. Acum anticipam (convențional e modul meu de-a fi sentimental pe ger, iubito, lasă-mă un pic să îți explic) Nu trebuie decât să dormi – Să...
Les chansonnettes roumaines-françaises
de Dragoș Vișan
Mă numesc Croissant Finetti EU, O LEACÃ INFAM: - Pentru ochii tăi, dragă, mă cheamă Croissant Finetti – și iată, în acest prenume fictiv, chiar în el însuși, lucrul în sine, rațiunea pură kantiană!...