"Elogiu iubirii" – 840 rezultate
0.01 secundeMeilisearchTiberiu Iliescu
Tiberiu Iliescu (n. 26 decembrie 1906, Craiova, d. este un poet român, cunoscut îndeosebi ca redactorul-șef al revistei interbelice Meridian (1934-1946) de orientare modernistă eclectică. Craioveanul Tiberiu Iliescu este un scriitor mai putin cunoscut, retinut de istoria literara drept un participant la miscarea de avangarda. Aici se afla si punctul de discordie in privinta interpretarii operei lui Iliescu. Conform recentei monografii a Xeniei Karo, Aventuri verticale, Tiberiu Iliescu este un autor care a apreciat in primul rind valoarea estetica si culturala, indiferent de locul in care aceasta se manifesta. Astfel, la revista Meridian, pe care a editat-o cu intermitente intre 1934 si 1946, scriau, e drept, Geo Bogza, Sasa Pana, Gellu Naum, apareau Marcel Iancu sau Victor Brauner, dar Tiberiu Iliescu deschidea paginile si unor elogii lui Vasile Parvan, G. Ibraileanu, O. Densusianu, personalitati fara legatura cu grupurile de avangarda, aflate uneori chiar in conflict deschis cu...
1 poezii, 0 proze
ARAurel Rău
Aurel Rău (n. 9 noiembrie 1930, Josenii Bârgăului, Bistrița-Năsăud) este un poet, prozator și eseist/publicist român. A urmat în 1953 Facultatea de Filologie Cluj. A debutat cu versuri în publicația Lupta Ardealului (1949). Lucrează din 1959 ca redactor la revista Steaua din Cluj-Napoca. Aici, el și A.E. Baconsky l-au readus în viața publică pe Lucian Blaga, ce fusese cenzurat în anii stalinismului. A primit Premiul Academiei pentru Poezie, Premiul pentru traducere acordat de USR, premii "Opera Omnia". A editat în 1987 la Editura Dacia antologia "Poeți francezi". Opere * Mesteacănul, 1953 * Focurile sacre, București, 1957 * La marginea deșertului Gobi, București, 1960 * Unde apele vorbesc cu pământul, București, 1961 * Jocul de-a stelele, București, 1963 * Stampe, 1964 * Pe înaltele reliefuri, Cluj-Napoca, 1967 * Cele mai frumoase poezii, Editura Tineretului, București, 1967 * Întâlniri cu scriitori, Editura Univers, București, 1968 * Elogii, București, 1968 * Turn cu ceas, 1971 *...
48 poezii, 0 proze
Elogiu iubirii
de Elisabeta Gîlcescu
Mișcător și înălțător acest elogiu adus iubirii! Și piatra s-ar sfărâma în bucățele și-ar da drumul lacrimii să se prelingă la auzul acestei ode înălțate de tine. Și muntele, cu crestele zvelte,...
elogiu iubirii
de FLOARE PETROV
iubirea triumfă învinge-n orice luptă crează tunele în muntele stâncos urcă temerară pe creasta abruptă transmite curajul și celui fricos. uneori iubirea miracole face vindecă depresii operează...
elogiu iubirii
de FLOARE PETROV
iubirea noastră iubite bate filmul patruzeci de ani de cuplu fericit unul lângă altul am ținut ritmul cu viața intensă cu aștri implicit. iubirea noastră e scrisă în stele soarele și luna ne-au fost...
Descoperire
de pop romeo
Te-am gasit aplecata peste tainele orologiului, tinand intre palme amintirea zile de ieri, te-am privit ascultand clipele, erai ca o nimfa poposita dintre gladiole. Extaz era inserarea ta peste...
romanța inimii (rondel)
de FLOARE PETROV
chiar dacă mi-am pus sufletul pe tavă nu am cu nimeni nici un litigiu inima știe că ura e un fel de otravă în melodia ei găsesc refugiu. mă strecor în romanța caldă suavă cu versul mândru eu aflu...
elogiu pentru inimă
de FLOARE PETROV
legile iubirii doar inima le știe și primește cu sfințenie divinitatea pulsează-n întelegere și armonie transferând în suflet iubiri serenitatea. doar inima știe ritmul și cadența dragostei de viață...
elogiu luminii
de FLOARE PETROV
voi iubi lumina până în ultimul moment cu voaluri de brocarte cu parfum și sclipiri la bogăția ei nutresc vehement permanent cu soarele iubirii trăiesc contopiri. ultima mea lumină e o apoteoză...
Elogiu mortii
de Negre Alin
Elogiu morții Moarte, frumoasă regină a nopții, aprinde-mi făclia sfântă a nemuririi, Ca luminându-mi tu abisul sorții, să mă înalț sublim spre culmile iubirii... Prin tine se încheie o poveste...
Elogiu
de Dana Surubariu
Imi plac oamenii care rad, caci in rasul lor straluceste bucuria de a trai, setea de viata si optimismul, pe care eu l-am cunoscut atat de putin. Imi plac oamenii care zambesc, caci in zambetul lor...
cânticel iubirii care nu e
de Daniel Bratu
Iubirea mea-i plecată, surâsul mi-e stingher – afară plouă. Iată, când plâng, plâng cătră cer. Și-i totul o stihie, durerea-i fără leac, stau singur și-o să-mi fie mai crâncen dacă tac. Mă las...
Deștepți și idioți
de razvan rachieriu
Trăim într-o lume pestriță și eterogenă, ca un amalgam între deștepți și proști, bogați și săraci, curajoși și lași.Este o lume ce tinde spre periferia corupției și a violenței, căci anormalitatea de...
„Răstimpul revanșei eternității”
de florin caragiu
După volumul „Cine suntem”, Dan Puric ne invită la întâlnirea cu „Omul frumos” (Ed. Compania „Dan Puric”, 2009). Ceea ce mi se pare fascinant în cartea cu același nume a lui Dan Puric este această...
hard & soft
de Constantin Enianu
Este un semn pilduitor versul lui Horațiu: „Am ridicat mai tare ca bronzul monument !” Bronzul din care e alcătuită statuia lui Roman I Mușat din municipiul Roman, acțiune „hard” la care a contribuit...
Dedicatie
de razvan
Tacuta mi-e inima. Uitata mi-e rima. Virtej de idei ratacite in minte. Idei ratacite,fara de tinte. Amor strapuns de virfuri de spini, tacut te indeamna incet sa suspini. Acum tac,dar ochii de...
Iubirea
de dana bicu
IUBIREA Originea cuvantului vine din latinescul “amor” care poate insemna “iubire”, “afectiune” sau “dorinta vie”. Modelul exemplar al acestei realitati il constituie iubirea evanghelica sau...
plans fara lacrimi
de silviu dachin
Stiu ca steaua mea straluceste dincolo de prapastii Acolo unde florile sunt mangaiate salbatic de copite de cai, Stiu ca linistea mea a murit odata cu dragostea ta, Lovita cu sete de valurile negre...
Elogiul suferinței mântuitoare
de ilorian paunoiu
Meditații asupra actualității Cărții lui Iov Elogiul suferinței mântuitoare Oamenii de azi fug de durere, de suferință, de tristețe, de singurătate căutând surogate care mai de care mai sofisticate,...
Elogiu târziu...
de Dumitru Sava
a plecat tare demult baba ioana cea care m-a moșit și mă scăpa de deochi sărmana n-a apucat să se vadă mireasă mă primea mereu cu sorcova și plugușorul și îmi dădea din șorțu-i negru nuci și poame...