"Ea prim-balerină, el simplu soldat" – 20172 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
NCNicu Caranica
Nicu Caranica s-a născut la 18 ianuarie 1911, la Bitolia, în Macedonia. Tatăl lui, Ion Caranica, profesor de muzică, dirijor și compozitor, a fost premiat, la recomandarea academicienilor George Enescu și Dumitru Caracostea, cu Marele Premiu "Năsturel", pentru lucrarea sa "130 de melodii populare românești", apărută în 1937. Mama sa Sevastia, era sora academicianului Capidan. Eta Boeriu, sora poetului a fost ea însăși poetă, traducătoare remarcabilă din literatura italiană veche și contemporană. Nicu Caranica a urmat școala primară și liceul la Turda (1919 - 1928) și Universitatea la Cluj (1928 - 1932). A urmat un prim an de studii în Franța, la Universitatea catolică din Lille. Și-a luat licența cu teza "La critique de Baudelaire", în 1932. Între 1935 și 1936, studiază la Sorbona și Ecole Normale Superieure, din Paris, lucrând la o teza de doctorat despre critica totală (plastică, muzică literatură) a lui Baudelaire, teză rămasă, din păcate, neterminată, din cauza neprelungirii...
4 poezii, 0 proze
Costa Anielka
PUNCTUL DE VEDERE AL POETEI: ACESTE POEZII SUNT O PARTE DIN : VISELE, ILUZIILE, SPERANTELE SI UN CRAMPEI DIN SUFLETUL MEU.... Prima poezie am scris-o in clasa a zecea, la inceput, doar pentru a obtine o nota buna la literatura(de care eram pasionata la vremea aceea), dar apoi descoperind incet, incet, ca-mi place din ce in ce mai mult acest lucru am inceput sa scriu poezii. Bineinteles, a urmat o stare de letargie, inactivitate(cative ani, pana am intrat la facultate), cand am inchis "portile" inspiratiei si muzei, apoi insa, mi-a revenit "setea" de scris si am inceput sa scriu poezie dupa poezie intr-o sesiune de iarna... Sper, in continuare, sa reusesc sa definitivez primul volum de poezii, sper sa placa si chiar sa transmita, mesajul viu si "dulce-amar" al iubirii sau chiar mesajul despre viata asa cum se vede ea prin prisma novicei poete...
1 poezii, 0 proze
Balica Galina
Poezia e sufletul meu... Numai prin ea imi exprim trairile intr-o versiune atat de reala incat, atunci cand ies din lumea ei, nu mai am puterea sa ma recunosc...Si, totusi sunt eu!
6 poezii, 0 proze
Ursachi Mircea
baiat in varsta de 20 ani student la politehnica in iasi facultatea de Electrotehnica Imi plac animalele, sportul si excursiile in natura Poezia pentru mine este ca o iesire din cotidian, prin ea imi pot umple golurile vietii mele, ma pot gandi la orice si pot face apsolut orice pe bucta de foaie din fata mea.
1 poezii, 0 proze
HGHaran Giorgia
Sunt nascuta in 30 martie 1997,in Brasov. Momentan studiez arta la un liceu de specialitate, intr-o clasa de plasticieni. De mica am iubit sa desenez, pictez, compun,scriu. Arta reprezinta viata iar prin ea, portalul spre propria mea lume nu se va inchide niciodata. Nu am nevoie sa fiu iubita mai mult decat trebuie, prefer sa raman cu panza langa mine si penita din calimara decat cu oameni falsi ce imi distrug increderea. Nu sunt cine stie ce faptura deosebita, chiar daca unii asa ma considera. Sunt pur si simplu o marioneta care innoata intr-o mare plina de deseuri. Marea -viata- deseurile-necazurile- care polueaza marea. De ce m-am nascut? Sa fiu cineva. De ce traiesc? Sa ajung cineva. De ce am sa mor? Am sa mor drept cineva important. ~ multumesc tuturor cititorilor~ Sa pornim campania de "ecologizare" a marii~!
6 poezii, 0 proze
Pițoiu Giorgia-Angelia
Literatura este cel mai frumos si inofensiv drog.Dependenta provocata de ea se manifesta prin acea stare de reverie continua din care daca ai iesi, probabil ca tot farmecul ar fi anulat. Literatura se constituie din trairile extrasenzoriale ale autorului transpuse in cuvintele cele mai expresive si potrivite.Uratul si frumosul devin notiuni nesemnificative,totul reducandu-se la arta si la un devotament pentru talent si inspiratie.
2 poezii, 0 proze
cralevici crina dora
mă plimb prin deșert...dacă voi găsi puțin apă voi spăla în ea fața sufletului. ce dacă nu sunt sigură că am suflet ?! îmi voi fărui unul plângând, chiar dacă lacrimile mele avide de apă vor usca și mai mult nisipul. voi desena pe el un cerc in care voi alerga până cand voi cadea in genunchi, apoi pe brânci, apoi voi cere iertare cercului ca voi fi fost nevoită sa îl tai în două prin existența mea.
1 poezii, 0 proze
Nistor Paul
Am scris prima poezie in urma cu un an, dar este nesemnificativa. In urma cu cateva luni am scris o poezie care ma reprezinta si deocamdata ea reprezinta singura poezie care ii dau voie sa iasa la iveala. Restul poeziilor exprima prea mult rautate...ajunge o poezie simpla, cu adevar si in spirit fatalist. Poezia se numeste Colt din mine... si poarta dupa ea gandurile mele.
3 poezii, 0 proze
SIStoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
ESErdei Sergiu
Am trecut prin focul mocnit al infernului, prin povara indelungata a agoniei si suferinta necrutatoare care cu cruzime si-a infipt pumnalul in inima mea. In aceste poezii mi-am deschis sufletul au reusit sa aduca lumina si caldura in viata mea inconjurata de intuneric si clipe reci. In privinta talentului meu consider ca sunt o piatra neslefuita, nu ma pretind un poet, mai degraba un muritor de rand care vrea sa traga un semnal de alarma privind lumea perversa, insensibila, egoista, superficiala si sadica in care traim. Dupa cum afirma demult apusul mentor "Friedrich Nietzsche":"Nu exista bine si rau, adevarat si fals... iubire si ura ci doar reactii si contrareactii la nevoile personale". Personajul meu se identifica cu societatea actuala, dar totusi sunt in contrast cu ea fiindca m-am nascut in epoca gresita.
16 poezii, 0 proze
Ea prim-balerină, el simplu soldat
de Florentina-Loredana Dalian
Erau vremuri tulburi și toate obiectivele trebuia să fie păzite cu strictețe. Puseseră gărzi. Chiar și în sala de spectacol. Așa ajunsese el s-o vadă pentru prima dată. Specie rară de fluture-om,...
La cules de rodii în cartierul Rahova 7
de Anni- Lorei Mainka
7 Mersul la biserică duminică dimineața era un drum lung cu miros de lămâie, apret din faină amestecat cu lavandă semi-râncedă. Dar asta numai când venea Tante Käthe Fieger din Mediaș într-o vizită...
Podul cu vechituri
de Mihaela Plesa
In podul lui Nae mutu’ se gaseau de toate. Vechituri printre care copii isi pierd ore intregi cautand, intrebandu-se, gasindu-le folosinta sau incercandu-le pur si simplu: ceasuri de toate marimile,...
prieten drag
de ștefan ciobanu
ziua bună prietene și la mulți ani faci o vârstă dacă ar exista în orașul acesta o clădire cu atâtea etaje câti ani faci tu azi ar fi considerată zgârie nori dar nu există pentru că la noi solul e...
Fănel și Lampa
de Alina Maria Ivan
Fănel și lampa One O casa mare cu patru încăperi, două băi și curte cu gazon. Cum intri dai de o încăpere aranjată în stil marocan, iar în mijloc se afla un birou pe care sta „fericirea eternă...
lapte și miere
de bianca marcovici
I.Schechter Lapte și miere Carte israeliană de citire Editura Hasefer, București, 2006 Până să te prinzi unde stai cu indexul banilor românești, de-a lungul timpului și de după revoluție, să zicem,...
Ei
de Tudose Dragos
Aștept. Ascult. Ei sunt acolo, dincolo de baricadă, dincolo de ușă, dincolo. Știu asta. Pur și simplu știu. Nu am nevoie să-i văd, nu am nevoie să îi aud, îi știu acolo, dincolo baricadă și de...
Sonia cu accent grav și hiat (7)
de Daniela Luminita Teleoaca
Cântă cocoșii. Strigătul vine de undeva de dincolo de pământuri. Altfel, cum l-ar auzi și cei mai puțin vii?! E ceva înfricoșător și nepământesc aici. Iar, când nu este nici noapte, nici zi, sunetele...
restricted area
de emilian valeriu pal
apel nepreluat cîteodată nu răspund la telefon nu vreau să văd pe nimeni am impresia că nici n-ar fi trebuit să mă nasc și că de fapt am furat locul altuia mai bun mă fac ghem afară stă să se...
Exilul gândurilor
de marius nițov
Gândurile negre puseseră stăpânire obsesivă pe Julian White, un impresar artistic, o terminase cu ultima cucerire prin aceeași concluzie “toate sunt făcute la fel!”și turnă ultima gură din a...