"E întuneric" – 20926 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
NVNelia Viuleț
Singurătate! Privesc spre viitor și văd doar o umbră. E umbra inimii mele. O inimă plină de suferință. Privesc în depărtare și văd numai întuneric! E întunericul ce mă-nconjoară și mă-ntristează. Privesc în inima mea și văd numai singurătate! Singurătatea în care m-am pierdut...singurătatea care e pretutindeni. Privesc spre lumea care mă-nconjoară! Și ce simt? Numai durere...!
195 poezii, 0 proze
Mihaela Anghel
Intunericul e din ce in ce mai des...dar oare cat de departe este lumina?
19 poezii, 0 proze
GAGiovanni Arpino
Nascut la Pola, in Iugoslavia, Giovanni Arpino (1927–1987) s-a stabilit de timpuriu in Italia. A colaborat, in calitate de ziarist, la doua mari cotidiane din peninsula, La Stampa si Il Giornale. In proza sa, Arpino a investigat cu subtilitate conflictele care-l opun pe individ societatii, intr-un stil ce trece de la elegie la ironie si grotesc. Romanul Il buio e il miele (Intunericul si mierea, Humanitas, 2003) a fost ecranizat in doua randuri: in 1974 (cu Vittorio Gassman in rolul principal) si in 1992, sub titlul Scent of a Woman (cu Al Pacino – Oscar pentru acest rol). Carti: La suora giovine (1959) Un delitto d\'onore (1961) Una nuvola d\'ira (1962) L\'ombra delle colline (1964) Il buio e il miele (1969) Randagio e l\'eroe (1972) Il fratello italiano (1980) La sposa segreta (1983) Passo d\'addio (1986) (Info: Humanitas)
1 poezii, 0 proze
jifcu oana maria
e greu sa scrii o biografie cand inca esti prea tanar pentru a sti exact cine esti..caci viata nu e un roman.nu admite retusuri shi paragrafe sarite...inca ma caut, in aceasta lume al carei singur echilibru este in cadere..ma descopar in fiecare zi, dar mereu sunt altfel..regasesc in mine mai multe universuri..nu stiu care e al meu cu adevarat..incerc sa colorez lumea in nuantele sufletului meu, sa nu imprumut lumini shi umbre impersonale..nu ma deranjaza norii, ii acopar cu palma, iau din cer numai seninul..dar cateodata tot cerul e acoperit de nori..shi atunci cred in ingeri..o stare de spirit lipsita de intrigile materiei, dar creeata pentru sufletul ei..asa cum zicea zarathrustra:"sunt lumina...de-as fi intuneric"..voi continua sa ma caut..cine stie?!..poate ca intr-o zi ma voi gasi, asteptandu-ma la umbra unei stele moarte cu miros de inghetata de vanilie..
9 poezii, 0 proze
PDPop Tudor Dan
Nume:Pop Prenume:Tudor Data nasterii:16.01.1989 Date de contact:e-mail p_tudorr@yahoo.com Activitati si realizari:2005-publicarea de articole(romana si engleza) in revistele liceului de provenienta . 2006-infiintarea echipei de teatru "Lumina din intuneric" 2006-prima piesa de teatru in engleza jucata. 2006-premiu special pentru participare la manifestarea"Seara medievala la Zalau" cu o piesa de teatru. 11 iunie 2006-premiu special acordat la festivalul de teatru "Liceenii" pentru piesa de teatru "Lumina din intuneric". 2006-locul 2 la concursul de proiecte antidrog "Impreuna" pe judetul Salaj. 2007-locul 1 la concursul de proiecte antidrog categoria film de scurt metraj(15 min)pe judetul Salaj 2007-premiu pentru cel mai original text acordat de catre Consiliul Local al Tinerilor piesei de teatru "Orfeu din infern si Ovidiu in exil"-opera rock 2007-publicare de articole in diferite ziare din Baia-Mare.
1 poezii, 0 proze
Silviana
Vreau ceva consistent! Palpabil! Adevărat! În afară de cuvinte, n-am nimic! Cuvintele sunt cea mai mare bogăție a mea…restul e tăcere…vid…întuneric și nimic . Nu mă încarc cu regrete. Știu cine sunt. Dar toată lumea spune ca sunt nebună. Irațională și haotică. So what if I’m so…? It’s funnier ! Not to care and struggle…not to worry and have doubts….It’s heaven here! E much much better! Pentru că nu-mi pasă decât de tot ce e frumos și bun. Dau toxicul la schimb pentru zen. Și zen-ul ăsta e bun. E zen-ul meu, în care pot fii așa cum vreau, fără să-mi pese. Și nu-mi pasă…drept pentru care continui să fiu așa. Nimic interzis, nimic dubios…nimic nu e imposibil la mine pentru mine. Sunt cine vreau să fiu, și mă simt extraordinar de bine în compania mea . Ce praf sunt, am uitat să mă prezint…
3 poezii, 0 proze
ESEla Solan
...toate au un sfârșit îmi spune tristețea eu zâmbesc mă dezbrac de mine cuvânt cu cuvânt rămân o rană în aerul viu mă gândesc poate ăsta e sufletul poate undeva în substanța lui ruginie mai e vreo sămânță de om neatinsă de șmirghelul lumii cineva a smuls o aripă și clipa s-a prăbușit cineva a crestat lumina și din ea s-a lățit o baltă de întuneric eu încerc să deslușesc în vociferarea lor seacă o zvâcnire de inimă sau câteva raze cu care să-mi leg rana dar nu găsesc bătrâne decat mâinile tale și curg înspre ele curg ca un râu spre ocean...
320 poezii, 0 proze
EPEugen Popiți
Pesemne că m-am născut la o dată ploioasă, altfel de ce mi-ar plăcea ploaia atât? Și, probabil, s-a întâmplat pe timp de noapte, altfel de ce aș avea această atracție nedumerită față de întuneric? Dacă, la momentul respectiv, aș fi fost întrebat de vreau să mă nasc, tot ce se poate să fi refuzat măgărește. Omul e un univers. Am depășit demult vârsta adolescenței, dar încă mă mai caut... Poezia mea?! Ooo..., un fel de-a răspunde mirării, un fel de-a surâde durerii, cum, mai sus, o stea, chiar și căzând e un fel de-a spune infinitului pe nume... Și-afară plouă...!
74 poezii, 0 proze
FBFrancisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
SAsiminiciuc andrei
Ma trezesc...deschid lent ochii....la dracu...inca sunt aici, prins in aceasta lume. Inca o zi intr-o lume de c***t inconjurat de oameni de c***t. Nu stiu pentru moment de ce ma mai deranjez sa ma ridic...oricum o sa ma intorc in pat in curand, oricum o sa vizes la dulcea inconstienta si la asternutul moale si calduros, toata ziua. E lumina, nu vreau sa fie lumina. Ma deranjeaza lumina. Trag jaluzele dar e in continuare la fel de alb in camera ...la naiba. Ar trebui sa mananc? neee.....ar trebui sa fac ceva? Da, trebuie sa merg la scoala dar Fuck school.....nu am chef de asta....nu am chef de nimica...cel putin nu acum....timpul trece.....telefonul incepe sa sune. Il ignor...poate inceteaza. Dupa 30 de secunde chiar inceteaza...Bine sper sa nu mai fiu deranjat azi...vreau sa vina noaptea si sa fie intuneric iar....
3 poezii, 0 proze
E întuneric
de MD
E soare și e frig, E lumină și e cald, Câte văd și câte-aud Se sting ușor și trec, Și e-ntuneric. E mișcare și-npietrit, E zbor și amorțit. Din câte trec și câte vin Eu tot aici rămân, Și e-ntuneric....
E întuneric...
de Alecu Ciobanu
E întuneric și nimic,nimic nu-ți este a spune Căci e frig Și gîndul greu apare cînd îngheață În suflet și iubire și speranță Într-un cuvînt ce-i spus E tot nimic. Te zbați,pulsezi,închis în...
E întuneric
de Cioban Stela
e întuneric în sufletul meu cineva a stins lumina a fugărit orice rază de soare dorul de tine aruncă bezna peste mine orbecăi prin viață căutându-te scotocesc printre amintiri și plâng cu suspine...
e întuneric și suntem doar la amiază
de Dana Banu
foto: Manuel Alvarez Bravo 1. suntem la amiază și e întuneric deja din calendar lipsesc niște zile nu le-am trăit se apropie Luminația (bătrânul cerșetor alcoolic de la moghioroș îmi spune mulțumesc...
nu e întuneric mai adânc decât mintea omului
de Calotescu Tudor Gheorghe
nici adânc nici mai adânc decât adâncul inimii lui iar setea cămilă ratată crește ca dintr-o fata morgana precum creștetul nisipului în bătaia vânturilor la fel se înmulțesc miliarde de cocoașe până...
ce e întunericul?
de Cantoriu Alex
ce e întunericul? simt întunericul... îmi dă impresia că-l pot atinge știu că nu este posibil creierul meu știe că am ochi deschiși dar eu parcă refuzam să cred că întunericul era de nepătruns, de...
în rest e întuneric
de Ottilia Ardeleanu
o singură noapte albă când ne întâlnim toți purtătorii aceluiași nume nerostit în candelă arde câte puțin din sufletul fiecăruia în trupul celuilalt flacără pe buzele aproapelui vânt de păcate suflă...
Intuneric
de Claudiu Virgil Banu
E intuneric aici si dincolo de geam La mine-i in casa lumina Trec clipele greu cand minte nu am Gonesc in surdina. Si versul nu vine La fel ca si el Un ceas mai vrea sa apara E fum peste drum...
In intuneric
de Florin DeRoxas
E intuneric parca ar fi noapte, si nu e noapte - e-abia ora doua, dar ma aflu in subsoluri si beciuri care ca temnite se pregatesc noua. Nu e nici o fereastra in perete, nu e nici pat, nici altceva...
Intuneric
de mara manolache
E întuneric,ochii îmi plâng ceata mă înconjoară, sufletele plâng, zgomotele mă doboară. Ninge,ninge fără grai, o poveste ascult plângând cum un prinț din cer venit a murit fară să stim. Mă preling pe...