"Dreptul vital" – 13959 rezultate
0.03 secundeMeilisearchEmil Dorian
Emil Dorian (1891-1956) s-a visat un inspirat poet și romancier. Dreptul la glorie și l-a cîștigat însă postum, printr-un extraordinar jurnal. Prima parte a acestuia, ce acoperă perioada 1937-1944, a văzut lumina tiparului la Editura Hasefer, în 1996. Lectura însemnărilor dezvăluie un scriitor de o sensibilitate particulară, o minte deosebit de lucidă și, mai ales, un spirit dornic să priceapă chiar și ceea ce nu poate fi înțeles: oroarea omenească. Căci oare ce sînt paginile sale dacă nu o oglindă a dezastrului politic, moral și social trăit de evreii din România în anii extremismului de dreapta? Document al supraviețuirii, un asemenea travaliu diaristic este și un exercițiu al vitalității memoriei. Și asta pentru că tot ce se pierde prin uitare își interzice dreptul la ființă: o moarte despre care nu se consemnează nimic încetează să mai fie extincția unui om, devenind o simplă dispariție biologică; o comunitate fără răbojul triumfurilor și suferințelor sale se autocondamnă la...
1 poezii, 0 proze
laurentiu mihaileanu
CURRICULUM VITAE 1953, 10 noiembrie: Potlogi, Dâmbovita; pe nume întreg, Mihăileanu Laurentiu Eleodor; 1961-1972: Curs primar si liceal, Petrosani, Hunedoara; 1972-1977: Facultatea de Chimie, Iasi; Stare civilă: căsătorit (1975), un fiu (1976); 1978, debut absolut: Convorbiri Literare (proză scurtă, prezentarea lui Daniel Dimitriu); 1998, debut editorial: Pantofi de poet, poezie. 2000, membru U.S.R. Volume publicate: Pantofi de poet (poezie, Interval, 1998, Cluj-Napoca), Hăituiri de suflet (poezie, Limes, 1999, Cluj-Napoca), Ioan al nimănui (proză, Limes, 2000, Cluj-Napoca) și Dreptul la iarbă (LiterNet, 2002, format PDF); Ce dacă? (teatru, Cartea de Știință, 2007, Cluj-Napoca); În antologii: Antologia de proză 2002 (LiterNet, 2002, pdf); Repetitie fără orchestră – Antologie de proză scurtă românească din Mileniul III, coord. Horia Gârbea (Limes, 2004, Cluj-Napoca); Colaborări: Convorbiri Literare, Orizont, Vatra, Steaua, Tribuna, Al cincilea anotimp, Orașul, LiterNet.ro, Respiro.net,...
30 poezii, 0 proze
Valentin
Nimeni nu are dreptul sa judece dragostea si nimeni nu o judeca
1 poezii, 0 proze
Richard Von Schaukal
1892-1897 studiaza dreptul in Viena; in 1998 promoveaza examenul de licenta; face parte din categoria poetilor simbolisti din Viena; primul volum de poezii il scoate la varsta de 19 ani, sub influenta puternica a lui Hugo von Hofmannsthal. Opere: Poems (Dresden 1893); Verses 1892-96 (Bruenn 1896); My gardens. Lonely verses (Berlin 1897); Tristia. New poems from the years 1897-98 (Leipzig 1898); Days and dreams. New verses (Leipzig 1899; 2 1902 erw. Expenditure.); Longing. New verses (Munich 1900); Pierrot and Combine or the song of the marriage (Leipzig 1902); Previous evening. An act in verses (Leipzig 1902); Selected poems (Leipzig 1904); Book of the soul. New poems (Munich 1908); Child poems (Munich 1913); Autumn. Poems 1912-14 (Munich 1914); Eherne of sonnets 1914 (Munich 1915); Homeland of the soul. Poems 1914-16 (Munich 1916); War songs from Austria (Vienna 1917); Jahresringe. New poems 1918-21 (Braunschweig 1922); Autumn height. New poems 1921-33 (Paderborn 1933); Music of the...
2 poezii, 0 proze
Aura Maria
Fiecare persoana are dreptul sa isi spuna parerea in legatura cu creatiile mele! Le multumesc tururor care mi-au dat sfaturi , am sa tin cont de ele !
5 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Alexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
Giovanni Raboni
S-a născut la Milano în 1932. A studiat dreptul exercitându-și profesia pentru un timp, apoi a devenit consultant editorial (a condus frumoasa colecție de poezie „Quaderni della Fenice” de la editura Guanda din Milano), colaborând la reviste („Paragone”, „Quaderni piacentini”, „Tuttolibri”) și la unele ziare („Il Giorno”, „Il Messaggero”). După două plachete (Il catalogo è questo, 1961; L´insalubrità dell´aria, 1936), publciă Le case della Vetra (Mondadori, 1966), Cadenza d´inganno (Mondadori, 1975), Il più freddo anno di grazia (Edizioni S. Marco dei Giustiniani, Genova, 1978, cu două prezentări de Vittorio Sereni și E. Siciliano), Nel grave sogno (Mondadori, 1982). Și-a strâns în volum critica literară (Poesia degli anni sessanta, Editori Riuniti, 1976) și unele micro-povestiri (La fossa di Cherubino, Guanda, 1980). A tradus din Baudelaire, Apollinaire, Proust. Făcând parte din așa-zisa „linie lombardă”, Raboni e un poet cu o statură proprie, atent să-și construiască...
0 poezii, 0 proze
Giuliano Gramigna
S-a născut la Bologna la 31 mai 1920. A studiat dreptul la Universitatea din Milano, oraș în care trăiește și lucrează în prezent ca critic literar al cotidianului „Corriere della Sera”. A colaborat și colaborează la reviste cunoscute (”il verri”, „Paragone”, „Quaderni milanesi”, „alfabeta”, „Il cavallo di Troia” etc.) și a fost cronicar literar la săptămânalul „Settimo giorno” și la „Fiera letteraria”. A publicat romanele: Un destino inutile (1958), L\'eterna moglie (1963), Marcel ritrovato (1969), L\'empio Enea (1972), Il testo del racconto (1975), Il gran truco (1978). Și-a strâns activitatea de critic literar în Interventi sulla narrativa contemporanea (1976) și în La menzonga del romanzo (1980). Ca poet a debutat în volum cu La pazienza (1959) după care au urmat: Robinson in Lombardia (1966), Esercizi di decomposizione (1971), Il terzo incluso (1971), L\'interpretazione dei sogni (1978), Es-o-Es (1980), Annales (1985). Giuliano Gramigna e un rafinat cunoscător al mecanismelor...
0 poezii, 0 proze
Giorgios Seferis
S-a nascut in 1900 la Smyrna , urmeaza gimnaziul la Atena . Din 1918 studiaza dreptul la Paris iar in 1925 revine in capitala Greciei unde se angajeaza la Ministerul Afacerilor Externe . are o prodigioasa cariera de diplomat si scriitor , pentru activitatea sa literara fiind rasplatit cu Premiul Nobel (1963) Volume ( in ordinea aparitiei ) : 1."Strophe"-1931 2."E Sterna"-1932 3."Mythistorema"-1935 4."Tetradio Gymnasmaton"-1940 5."Emerologio Katastromatos"-1940 6."Kihle"-1947 7."Dokimes"-1962 8."Antigrafes"-1965 9."Tria Krypha Poiemata"-1966
73 poezii, 0 proze
Dreptul vital
de nonciu dragos
DREPTUL VITAL Mi s-a tăiat dreptul la fericire. Tocmai atunci, când am fost mai aproape de ea. M-a vândut fără pic de regret și m-a dat drept mâncare hienelor nesătule. Sunt atât de nefericit, să...
Îndemn la regăsirea de... noi!
de Dumitru Sava
În căutarea unor semne după care să descifrăm, cât de cât, cum va evolua în viitorul nu foarte îndepărtat lumea pentru a înțelege ce se întâmplă cu noi românii am identificat câțiva centri...
Bio-utilități
de Ghejan Andrei
Bio-utilități Bibliografie: Laboratoarele FARES Bio Vital, www.1sthealthsource.com, www.amaromatic.com, www.rosettaenterprises.com, www.profumo.it, www.carolynashskincare.com, faresbiovital.ro,...
Minarete sol-aer, cu diverse raze de acțiune
de serban georgescu
Nimic nu e mai greu decât să crezi în dreptul tău legitim de a nu face absolut nimic. Dar trebuie încercat! Mahomed se întreabă: ”Să aibă Dumnezeu un copil? Unul singur?” ”Et si l'amour n'est q'une...
Numarul destinului
de Roxana Cioclu
Numerologie Numarul destinului Una din indraznetele incercari pitagoreice (anul 500 I HR) a fost intocmirea unui sistem de deslusire a regulilor fundamentale vitale. Prin incropirea acestora, rezulta...
Gustul fericirii (I)
de Corneliu Traian Atanasiu
Dacă n-am fi prea marcați de o pioasă credulitate în dreptul unanim la fericire, nu ne-ar fi deloc greu să sesizăm că fericirea nu e din lumea aceasta . Mai precis, că nu e produsă cu necesitate de...
Grimase subtile
de Apartheid
O singură dată am îndrăznit să privesc înăuntru, Precum hoțul am pătruns în locul ce-mi aparținea Era gol? Nu, era ruină Ce? N-am dreptul să greșesc? Să calc peste orice principiu și să mă bucur?...
Revendicarea nemuririi în nouă (și oare câte alte) acte
de Ela Victoria Luca
Motto: „libertatea poeziei e libertatea ideilor izbucnind din cadavre” (Gellu Naum) În Destinele plăcerii , Piera Aulagnier scria despre creator și „conceptul conștient al unei părți detașabile de...
ma definesc
de Alexandru Corneliu ENEA
Până la urmă, sunt doar o adunătură de cuvinte rostite sau scrise, fotoni de gânduri izbucniți din arderea mea nucleară să se răspândească unde e spațiu și ceva în plus. Trecătoare cuantă de energie...
Cămașa luminii
de Ottilia Ardeleanu
„Tăcerea cărților și rugămintea lor nerostită. Ele nu-și pot cere „dreptul de a fi deschise”. Cărțile nu fac grevă, pentru a fi citite. Tot ce pot face este să ceară îndurare din partea cititorului...
