"Doar noi, și nici o zi de mâine" – 21356 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
Bogdan Laurențiu Marin
... o parte din anul meu 2006 (iunie-iulie-august); postari facute pana la 01.03.2007 ... contact: bogdan0740@yahoo.com ... texte (personale) la care tin, pe care nu le-am inteles: (culegator) oamenii, noi alegem lucrurile din jurul nostru că ne plac ne place cum arată "ceva"-ul respectiv ce ne văd ochii fizic (doar) la fel procedăm și cu ceilalți. ... (cules) oamenii, voi "noi oamenii alegem" alegeți lucrurile din jurul vostru că ne plac nu că vă plac vă place că ne place cum arată "ceva"-ul respectiv ce ne văd ochii fizic prin(/tre) fizicul gândind la fel noi procedăm mai mult cu ceilalți decât (/cu) voi adesea un Nu ne caracterizează spun eu, nu din păcate dar nici din fericire azi doar vă dau de știre oh! noi "voi oamenii" oameni. ...
160 poezii, 0 proze
Mary Oliver
Mary Oliver s-a născut la 10 septembrie 1935, Ohio, U.S.A. A frecventat Universitatea de Stat din Ohio și Collegiul Vassar dar nu a luat vreun titlu important. A lucrat ca secretară la Edna St.Vincent Millay. Cărți publicate: „Nici o călătorie și alte poeme” (1963), „Râul Styx, Ohio și alte poeme” (1972), „Călătorul de noapte” (1978), „Primitivul american” (1983),”Casa luminii” (1990), „Noi poeme selectate ” (1992), „Pinul alb” (1994), „Manual de poezie” (1994), „Pășunile albastre” (1995), „Vântul de Vest: poeme și poeme în proză.” (1997), „Reguli pentru dans: manual pentru cititul și scrisul în versul clasic” (1998), „Orele de iarnă: proză, poeme în proză, și poeme” (1999), „Bufnițele și alte fantezii: poeme și eseuri” (2003), „De ce mă trezesc devreme” (2004), „Eseuri și alte însemnări” (2004), „Sete” (2006). Locuiește în Provincetown, Massachusetts – America. A câștigat Premiul Pulitzer în 1983, apoi National Book Award în 1992.
1 poezii, 0 proze
Nicolae Labiș
Nefericitul poet, stins din viață la doar 21 de ani, după un accident de tramvai, avusese o fascinantă ascensiune literară. Fiu al învățătorului Eugen Labis și al Profirei, care-i îndrumă, la școala primară, primii pași. Din copilărie scrie povești și poezii. Liceul \"Nicu Gane\" Fălticeni (1947 - 1951), continuat la Iași. Debut în Zori noi - Suceava (1950) și Viața Românească (1951). Urmează cursurile Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" din București. Se înscrie și abandonează imediat Filologia bucureșteană. Debutul editorial aduce un suflu nou poetic și o speranță de autor complet: Primele iubiri (1956). Pregătește pentru tipar volumul Lupta cu inerția (apare postum, 1958), dar moare stupid, în preajma Craciunului 1956, în urma unui accident de tramvai, în împrejurări încă neelucidate complet. Vizitase \"Capșa\", pentru o degustare, a vrut să ia tramvaiul spre iubită, cineva l-a îmbrâncit, s-a prins de grătarul dintre vagoane, a cazut cu capul pe caldarâm. Măduva spinarii îi era...
0 poezii, 0 proze
Kabir
Kabir este discipolul renumitului ascet hindus Ramananda. Kabir se numără printre cei mai mari poeți din lume, biografia lui Kabir, însă, este înconjurată de legende contradictorii, neputându-se avea încredere în nici una dintre ele. Unele au o sursă hindusă, alta musulmană, susținând că a fost ba sufi, ba un sfânt brahman. Numele lui e o dovadă convingătoare că a provenit dintr-o familie de musulmani și cea mai probabilă variantă este cea după care Kabir a fost copilul natural sau înfiat al unui țesător musulman. Kabir a fost mai mult decât un poet, a fost un om al spiritului, un înțelept, un reformator religios și întemeietorul unei școli care numără și azi aproape un milion de hinduși, dar Kabir rămâne pentru noi poetul mistic. Kabir a urât orice exclusivism religios și a căutat mai înainte de toate să-i inițieze pe oameni în libertatea divină. În paralel cu viața lui interioară de iubire și închinare, cu expresia ei artistică în muzică și cuvinte – căci a fost un muzician la fel...
56 poezii, 0 proze
coca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
Eugen MATZOTA
Nu știu nici măcar cât știau cei dinaintea noastră, doar descopăr cu uimire că nu noi suntem primii, c-au mai fost alții înainte, și din învățăturile lor mai aflăm din când în când câte ceva. Știu sigur doar un lucru: că nu sunt eu Stăpânul Inelelor...
24 poezii, 0 proze
Alina Cristea
Un viitor fictiv pe care il visam si care trece. Suntem doar noi, fara doar si poate. Acum, aici.. si-atat.
22 poezii, 0 proze
pacurarmiklós
Dualitatea este cel mai potrivit cuvant pentru a ma descrie:m-am nascut in Brasov,Romania si traiesc in Koszeg,Ungaria;tatal roman si mama unguroaica;anii de studii i-am petrecut la Colegiul National Economic "ANDREI BARSEANU" din Brasov iar anii de munca i-am indurat in Ungaria,Austria si Danemarca.Anii de Viata sunt cam peticiti ca ai oricaror romani din Diaspora,caci in strainatate viata nu e mai usoara ca in Tara, e la fel(!),doar ca noi,cei din strainatate,(constient sau inconstient) suntem adevaratii diplomati ai poporului roman.Tot ceea ce gandim spunem si facem este judecat,din pacate,in ceea mai mare parte prin prisma nationalitatii.Diaspora trebuie sa promoveze virtutiile si frumusetile pe care ni le-a daruit acea bucatica de natura pe care noi o numim Romania.Romania nu este teritoriul si locuitorii,ci ansamblul legaturilor (de orice natura!) pe care le detine,iar bunastarea Romaniei este in directa legatura cu bunastarea locuitorilor ei si depinde exclusiv de longevitatea...
2 poezii, 0 proze
Popa Ana Maria
Dorul vine si pleaca foarte usor,ca adierea vantului si a timpului...Ochii,parul,zambetul,chipul...dispar odata cu dorul si raman doar o amintire...Pana la urma cu toti ramanem doar umbre,amintiri. Ce se leaga de noi?...doar praf...pt ca tot in tarana ne intoarcem... Asa ca...ia aminte si nu-ti risipi timpul,traieste-ti clipele pt ca sunt scurte si le poti lua o data cu tine,in schimb avutia nu o poti lua.
17 poezii, 0 proze
Adriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
Doar noi, și nici o zi de mâine
de Adrian Lazarescu
Lasă-mă să-ți mai visez încă o dată visul, în care ți-am apărut pentru prima oară dormindu-ți alături, fără să mai am nici un vis. Eram doar noi, - și nici o zi de mâine. Așa că, te rog... Mai rămâi...
să pot fura o clipă
de Bogdan Gagu
noi ne iubim... chiar dacă niciodată n-o vom spune noi ne iubim... chiar dacă nu-i trecut și poate nici o zi de mâine... noi suntem doi străini pe lângă care timpul trece... inimile noastre bat în...
8 Martie în 7 puncte
de Ioan-Mircea Popovici
Eu îmi trăiesc prezentul În care îţi spun toate acestea Pe o pânză albă, pictez ochii tăi Şi zâmbetul din versul tău de Primăvară Când ies la peisaj, aleg un punct al zării Care funcţionează ca un...
Decedata Caterina
de Alina Cristea
Ne molipsim de căscat, de plictiseală și de vicii. Ne molipsim de singurătăți care ne caută sărindu-ne în brațe, care ne mângâie obrajii cu farmecul zânelor din povești pe care le împărțim cu vecinul...
Concediu la munte - IX
de mihai nedelcu
Tropotitul insistent al picăturilor în tabla de pe acoperiș ne spulberă orice speranță. Mitruț e treaz, (nu pot spune "deștept") și stă tolănit în pat cu o carte în mână. Asta înseamnă că e foarte...
O zi de scoala
de Elena Enache
O zi de scoala Noaptea impleteste vise de nemurire in timpul somnului meu. Animale fantastice se lasa invinse de taisul sabiei mele. Prieteni salvati imi cad la picioare in eterna recunostiinta. Fara...
Am vazut pustiul(proiect de roman)
de Ionut Neacsu
II. Portretul unui rege O tineam de mana, in timp ce strabateam la pas bulevardele largi ale orasului. « Minunat !gandeam eu, cum caldura poate insufleti totul ! » Era o zi de iarna, dar lumina si o...
Lumea în depărtare...
de Balc Oana Nicoleta
Peste...Poate...Când? O lume aproape invizilibă se deslușește în fiecare moment al vieții noastre. O noapte, încă o zi de necaz sau bucurie!? Cum e pentru fiecare doar el știe.În fine, ideea e că...
politichie
de vazut de tine
Oriunde viata ma va duce Am sa raman mereu la fel Imi e un crez visul meu dulce Ca sunt mai tanar decat ieri Oricand mai greu are sa-mi fie Voi mai zambi inca o zi Cand visul este crez se stie...
