"Din nou o lacrima" – 23083 rezultate
0.02 secundeMeilisearchpoezii-din-tara-lui-elian
Poezii din tara lui elian
de Dana Banu
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
CCCamelia C.Petre
Lumina din prima zi a tumultului în care m-a aruncat Dumnezeu m-a orbit dar m-a si fermecat. M-am ridicat și am făcut primii pași prin raiul Pământului, bucurându-mă de fiecare picătură de suflet pe care am întâlnit-o, lăsându-mă escaladată de îngemănările imensităților și ale instantaneelor. Mi-am ridicat privirea iar norii m-au înfășurat în nori. Apoi, strânsă până la durere, am ajuns din nou pe Pământ. Dar acolo nu mai era rai... Și atunci scriu. Scriind, mulțumesc. Mulțumind, cresc. Crescând, iubesc.
15 poezii, 0 proze
FMFlorea Maria Mirabela
Nascuta intr_o frumoasa zi de toamna,1 octombrie,intr_o familie obijnuita si foarte severa,am invatat a iubi poezia mai presus de orice,ea fiind singurul mod pe vremea cand eram copil sa imi exprim durerea..sau bucuria.A vorbi unei foi de hartie e divin sau nebunesc?Ma intreb mereu,dar alt mod deocamdata nu am gasit,pentru ca o bucata de hartie tace si indura tot ceea ce scrii pe ea...in schimb oamenii nu.Dupa anii 1995 mi_am pierdut intr_un fel sau altul telul de a scrie din cauza multor probleme familiale care pur si simplu nu imi permiteau sa mai scriu sau altfel spus imi furau si timpul acela putin ce il dedicam stiloului si caietului plin cu versuri, ascuns sa nu il gaseasca bunicii.Nu de mult timp am inceput a scrie din nou,colectia mea e maricica si voi incerca sa public si din cele mai vechi,printre care si proza,dar deocamdata ma rezum la cele noi.Ma bucur enorm pentru toti cei care urmaresc acest site,si pentru cei care publica aici gandurile lor sau pur si simplu cateva...
6 poezii, 0 proze
CAComan Cornel Alexandru
Nascut la Galati in 1989, intr-o familie fericita. Din 1996 am locuit la Bucuresti pana in 1998. Din 1998 pana in 2002 am locuit din nou in Galati, pana cand mi-a murit tatal, iar eu, mama, si sora mea de 2 ani ne-am mutat inapoi la Bucuresti. Am locuit acolo si am absolvit Colegiul National "Spiru Haret" in 2008 iar din 2008 sunt student la Constanta la UMC. Am facut aproximativ 7 ani de baschet, am 2.07 si 115kg. Vorbesc fluent engleza, si suficienta franceza cat sa imi dau seama cand sunt injurat sau sa evit sa-mi iau bataie. Inca nu regret nimic din ce am facut. Born in Romania, land of choice, but aparently not my choice.
29 poezii, 0 proze
IVIon Vatamanu
1937 / 1993 S-a manifestat ca luptator fervent pentru eliberarea nationala a romanilor din Republica Moldova si Bucovina, in 1987 si mai incoace scriind unele poezii preponderent retorice, de o larga au dienta: Ce vor scriitorii?, Unire, moldoveni!, Celor ce pun graiul la vot, Un popor de felul nostru, Matern la Bucovina etc. Ion Vatamanu a fost un reformator indraznet al poeziei roma nesti din stanga Prutului, riscand in 1962 sa dea o carte de versuri libere, albe, deosebite de cele cultivate la noi in epoca. Apoi a tra dus din Walt Whitman, din Imant Ziedonis, asimiland creator un vers cu care nu prea eram obisnuiti. Apoi si-a ales drept metafora si simbol frunza, explorand acest motiv intr-o carte intreaga De ziua frunzei si punandu-ne din nou la incercare gusturile si pri ceperile. Dupa care se intorcea in Tara Fagilor, de unde ne aducea multe si surprinzatoare Secunde cu munti. Pana ne-am obisnuit cu el si l-am simtit Atat de mult al pamantului (e titlul volumului sau din 1990)...
3 poezii, 0 proze
mocanu mariana
atunci cand m-am nascut aveam de toate. INOCENTA mi-a rapit-o un demon al intunericului...,INCREDEREA sa rupt din mine farama cu farama atunci cand cei dragi ma tradau...,FERICIREA a pierit dureros atunci cand m-am lovit de zidul dur al neputintei de ami implini un vis...am ramas doar cu SPERANTA ca voi avea din nou ceea ce am pierdut...
1 poezii, 0 proze
MAMartin Andra
Nu cred ca am fost vreodata mai fericita sau mai nefericita. Imi amintesc ceea ce am fost odata si tanjesc cu o dorinta masochista sa invat din nou ambitia, sacrificiul, placerea de a fi pe culmile acestei lumi. Sunt in cautarea a ceva ce nu as putea sa definesc, poate o simpla cautare de sine sau poate mai mult. Primul an (la facultatea de litere), asta ar putea sa nu insemna nimic sau ar putea sa insemne totul. In orice caz este singurul lucru rezonabil cu privire la persoana mea.
4 poezii, 0 proze
NAnicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
Adria Martin
Raspuns la intrebari Nu, n-am incetat sa scriu. N-am lipsit niciodata De la orele de visare. Doar ca acum scriu Pe peretii labirintului Cu o iesire spre soare. Nu, n-am incetat sa scriu, Doar ca acum scriu si citesc Ceva ce-ar trebui sa stiu Si sa-mplinesc. Nu, n-am incetat sa scriu, Nici sa iubesc, Nici sa traiesc, Doar ca acum Ma scurg in cealalta jumatate A clepsidrei Asteptand ceasul Cand mana destinului O va intoarce. Nu, n-am incetat sa scriu Voi fi din nou la tarmuri, Doar ca mai tarziu. Toronto Martie 26, 2007 www.adriamartin.com Prietene! Nu uita ca traiesti si mori in fiecare zi.... "Carpe diem quam minimum credula postero" - Horatiu (65 - 8 BC) ---------------------------***-------------------------
500 poezii, 0 proze
Ion Iovan
Va rugam sa nu mai inscrieti texte ale acestui autor. Motivul il gasiti mai jos: ----- Original Message ----- From: "Folium" To: Sent: 19 mai 2005 20:36 Subject: incalcare de copyright > Vă avertizez încă o dată să încetați publicarea de texte pentru care nu > aveți aprobarea autorului. > Ați permis din nou copierea prozei Comisia specială, IV,de Ion Iovan. Veți > șterge sper de urgență textul din sit și veți lua măsuri pentru încetarea > acestei stări de lucruri, fără a vă mai găsi scuze. > > Bogdan Iovan > >
0 poezii, 0 proze
Din nou o lacrima
de Constantinescu Taj Mahal
Din nou o lacrima Plang din nou! Si lacrimile mele Roarta-n ele un pierdut ecou Al zborului de-o clipa inspre stele Si regasit in piatra de cavou. Din nou o lacrima!Ciudat! Uitasem pentru totdeauna...
Lacrima,
de Alexandra
O lacrima cazuta din inima mea, iti arde obrazul de dor, In ganduri straine iti apar din nou,o simpla copila ce candva te iubea, Roaga-ma sa ma intorc sa reinviem acel dulce amor De dorinta nebuna la...
Am trăit!
de Marian Nistor
Visez cu ochii deschiși la tine din nou O lacrimă e visul, ce-alunecă ușor Un val într-o mare, mă cheamă la el Și gândurile se pierd toate în cer. Prin tăcerea ce învăluie al tău suflet Atunci când...
Iubind în tăcere
de Calancea Eugenia
Îmi amintesc că-n acea seară, Faceam planuri pentru viitor Și te-am văzut întâia oară Când mi-ai zâmbit nepăsător. Gândind că zâmbetul-mi place mie, Iubindu-te și păstrând tăcere, Când eu citeam o...
Nu mai vreau!
de vorniceanu ionut
Nu mai vreau lacrimi! Atârnă prea greu pe gene, Iar fiecare picătură Se sparge adânc, Iar cu vântul în suflet, Mi-e mai greu să mă văd pe mine Sau pe noi... Naufragiați în minciună Construim ziduri....
doar....o lacrima.....
de Florea Ana-Maria
Shi te intrebi....oare o sa primesc vreun cadou de la viatza asta? Vin sarbatorile,shi tu nu te gandeshti la cadouri materiale...te gandeshti ca nu ai cu cine sa le petreci...ca eshti atat de...
GORUNUL DIN MARGINE DE CODRU
de Ivan Ioana-Maria
GORUNUL DIN MARGINE DE CODRU Negăm că ne dăm seama, dar acesta este crudul adevăr. Ne lăsăm conduși de interese meschine, concepțiI și principii uneori eronate. Gândurile și sentimentele ne sunt...
Așezare în anotimpul primăverii
de Remus Cretan
Iarna nu se mai numește anotimp și stelele îndrăznesc din nou să cadă. Aștept risipirea norilor gravizi cu cristale de gheata pentru a contempla stelele și luna și pentru a spăla privirii moartea și...
Un străin
de hera lucian
„Taci și-ascultă cum urletul lupului Peste umbra nebunei iele se întinde Și deși el vrea s-o poată prinde Nu poate…e vina ei…și soarta lui… Citesc aceste versuri și realizez Că și pe mine m-au uitat...