"Dimineață fară noi" – 20062 rezultate
0.02 secundeMeilisearchFrînculescu Diana Simona
Egoismul de a pune ceașca de cafea pe coperta unei cărți, fără teamă de pete. Egoismul de a trăi fără teamă de moarte. Dragostea. Lungile zile în care aștepți. Verdele. Copiii care îți zâmbesc fără motiv. Luxul de a-te îmbrăca în tine în fiecare dimineață. Muzica. Lenea.
1 poezii, 0 proze
Anton Cristiana
M-am născut în Săveni (județul Botoșani), într-o noapte târzie de vară, pe 29 iunie, într-unul din anii copiilor indigo (1988). Locul în care mi-am petrecut primii doi ani de viață nu mai au nici o importanță - ne-am mutat la Sighetu-Marmației în 1990 (anul în care s-a născut Ale) și acum studiez limbile străine la Colegiul Național "Dragoș Vodă", în același oraș... ...Pe măsură ce răceala și neconcludența timpului au crescut, m-am văzut printre oameni, fără să știu că pornesc din cuvinte și sfârșesc tot acolo. Suflul divin a permis unei profane însetate de cunoaștere să trăiască în lume (sau în afara ei) într-o dimineață crudă de vară, când soarele încă dormea... Trăiesc lângă mare, cu ea în suflet..Doar în ea se mai revarsă toate cărările marilor întâlniri, la fel și iubirea mea stranie pentru o carte : Casa somnului.
19 poezii, 0 proze
Claudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
cristian oprea
IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...
2 poezii, 0 proze
Borcea Lucian
Nascut la Blaj, intr-o dimineata insorita de vara, dezvolta aptitudini muzicale inca din clasele primare. Studiaza pianul si chitara la Clubul Elevilor Blaj. In liceu dezvolta aptitudinile muzicale la Liceul de Muzica si Arte plastice la sectia Chitara Clasica. Ca si caracter, are o sensibilitate aparte pentru arta in general: pictura, muzica, poezie, si fotografie. In paralel cu muzica, este initiator redactor colaborator la revista culturala Mod, revista locala la Blaj, in care publica o parte din scrierile sale. Ca si planuri de viitor doreste sa faca studii aprofundate la Academia de Muzica Gh Dima Cluj, la sectia Compozitie, imbinand muzica si poezia, creand muzica vocal-instrumentala.
2 poezii, 0 proze
Coriolan Păunescu
1964-1969 - Studii universitare: Facultatea de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași 1973-1974 - Studii postuniversitare: Facultatea de Ziaristică din cadrul Academiei de Științe Politice București 1975-1976 - Ziarist profesionist, atestat în conformitate cu Legea Presei nr. 3/1974 (examen în fața unei comisii guvernamentale) 1999-2004 - Stagiu de doctorat la Universitatea de Agronomie Iași 24 septembrie 2004 - Doctor în Științe Agricole și Silvice, specialitatea: MANAGEMENT – MARKETING ÎN AGRICULTURÃ Scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1994; de asemenea, este membru fondator al Societății Scriitorilor „C. Negri” din Galați din anul 1990, precum și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România din anul 1990. A publicat mai multe cărți de poezie, proză și reportaj literar: 1. “ Iarbă solară”, ed. Junimea, Iași, 1982; 2. ’’Adresa mea, prezentul’’ (reportaj), ed. Albatros, 1985; 3. “Dimineața din cuvinte”(versuri),...
4 poezii, 0 proze
Dragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
bizau
Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...
1 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
anca
am aparut pe lume intr-o zi de 3 august, pe la vreo 11 shi ceva dimineatza; m-am tot perindat prin scoli, pana am ajuns la un liceu, pe care l-m terminat; acu sunt la facultate ( nu conteaza care). de ce scriu ? nu stiu, poate din aceeasi cauza ca si restu : sa ma descarc de miile de ganduri, idei, pareri, ca sa "vorbesc" shi eu cu cineva ( in cazul de fata, tastatura)
1 poezii, 0 proze
Dimineață fară noi
de Adrian Onu
Razele străvezii îmi trezesc pleoapele după o noapte De vise dezbrăcate... Încă mai simt mângâierile tale pe ființa mea slabă, Privirea ta încinsă, scrumată pe obrazul meu stâng, Buzele tale într-un...
Mai bine păgân decat ateu
de Maties Marcela
Ce rost are dimineața Fără soare Și ce rost are primăvara Fără o floare Oare,ce rost ar avea planeta Fără noi Există dragoste Când nu suntem doi?
Monolog matinal
de Dragos Serban
Doar o altă dimineață cu motani la fereastră. Doar o altă dimineață cu miros de miriște arsă. Încă o țigară și o ceașcă de cafea. Acum miroase a bar ieftin și a cafenea. Încă o foaie de agendă și...
Gânduri fără noimă
de lupu ionut catalin
cuvintele uneori sunt inegale necruțătoare nedrepte stau între noi precum zidul berlinului sau ne îndepărtează până la lacrimi privesc pe geam pe cer nori trec rând pe rând subtil ca în intimitatea...
Dimineață în gara fără batiste
de Andrei Horia Gheorghiu
M-am trezit cu un sărut în dimineața aceea, prima, pe de o parte, dar altfel decât toate celelalte, uitate, pe de alta. L-am pus deoparte, pentru mai târziu. Nu știam prea bine ce să fac în legătură...
Trei și douăzeci dimineața
de Sorin Stoica
...Sânge fără noimă în aceste vene dezordonate. Nu există durere la frontiera săruturilor părăsite de noimă și ele. Doar pasiune. E viața însăși bătând la ușa mea cu mâinile pline de chei ale zilei...
o dimineață
de dan plesa
11 noiembrie și orice ai spune te lasă rece cu siguranță frigul de-afară și ceața din tine gânduri agățate de pereți ca umbrele o dimineață fără apă și fără gumă de mestecat apoi tramvaiul zornăind...
dimineață cu mine
de Dana Banu
să te trezești cu încă o dimineață agățată de umărul firav ca într-o carceră abia respirând repetând un pas tremurător prin fereastra deschisă intră un soare bolnav se pune la masă și râde încuiem...
în dimineața aceea
de Ela Solan
în dimineața aceea buzele tale aveau gust de pelin cerșeam în mine o clipă doar o clipă în care să nu mai simt spațiul dintre răsuflarile noastre devenind gol grotesc prin care ne prăbușeam spre un...
Sărut de noiembrie
de Nicoleta Tase
Numai duminica bisericile cresc înalte. Înalte și țuguiate. Goticul se azvârle în arcuiri de ogivă, dar gândurilor le place să rămână mici și meschine, plutesc lângă noi. Fețele oamenilor devin...
