"Despre tăcere și suferință" – 20460 rezultate
0.03 secundeMeilisearchdespre-teatru-si-poezie
Teatrul ca poezie si poezia ca teatru
de jkloungsuh

scrieri-despre-arta
Psihocritică: scrieri despre artă.
de Ela Victoria Luca
Theatron
despre teatru
de Ioana Petcu

clopote
Enciclipedie despre clopote - Trilogia `Proiectul unei limbi universale`
de Ovidiu Oana
poezii-cu-ingeri
Poeme cu si despre îngeri
de Marius Surleac
Mircea Robert
Despre neputințele , limitările , năzuințele și posibilitățile mele de expresie vorbesc slovele mai mult sau mai puțin expresive. Restul e tăcere.
117 poezii, 0 proze
Ațo Șopov
Ațo Șipov s-a născut la Stip în 1923. Face studii superioare la Facultatea de litere din Skopje, devine membru al Academiei macedonene, președinte al Asociației scriitorilor iugoslavi, președintele Asociației traducătorilor, președinte al Comisiei pentru relații culturale cu străinătatea, ambasador al Iugoslaviei în Senegal. În 1940 i se tipărește prima carte de poezii intitulată „Hanuri”. A mai publicat următoarele volume de versuri : Poeme, Drumurile tinereții, Cu mâinile noastre, Versuri despre durere și bucurie, Scufundat în tăcere, Cântece, Neant, Nașterea cuvântului, Spectatorii de duminică, Poem pentru femeia neagră. A tradus în macedoneană din Shakespeare, Rostand, Corneille, Leopold Sedar Senghor. Ațo Șopov este unul dintre poeții cei mai reprezentativi ai liricii macedonene, poezia sa stând sub semnul interogației permanente, descifrării și înțelegerii existenței, setei de a ști și de a putea imagina idealul.
3 poezii, 0 proze
Nikolai Hristozov
Nikolay Dimitrov Hristozov (born 1931) is a Bulgarian writer and poet, with some 19 published books to his credit. His most well-known work is the novel Po diryata na bezsledno izcheznalite (On the Tracks of the Missing), which has been adapted into a miniseries of the same name. 1958 - Primele cântece 1965 - Stindardele n-au greutate 1966 - Nouăsprezece cântece despre Țvetan Zangov și unul despre noi 1969 - Veghe 1972 - A treia planetă 1975 - Tăcere rănită 1976 - Versuri alese
2 poezii, 0 proze
Ernesto Sabato
Ernesto Sábato, unul dintre cei mai importanti prozatori latino americani, s-a nascut in Rojas, oras in provincia Buenos Aires, Argentina, in 1911. Parintii erau imigranti italieni, Juana María Ferrari si Francisco Sábato. E doctor in fizica si a tinut cursuri de filosofie la Universidad de La Plata. A lucrat in celebrele laboratoare Curie de la Paris dar, in 1945, a abandonat cercetarea stiintifica pentru a se dedica in exclusivitate literaturii A scris variate carti de eseuri despre om si crizele timpului nostru si despre sensul activitatii literare -Scriitorul si fantasmele sale (1963), Apologii si rechazos? (1979)-, si trei romane: Tunelul (1948), Despre eroi si morminte (1961), si Abbadon, exterminatorul (1974), toate trei fiind traduse in limba romana. A primit premiile Cervantes si Gabriela Mistral in 1984, iar in 1999 si-a publicat autobiografia, "Antes del Fin" - "Inainte de Sfarsit", publicata de editura Humanitas cu titlul "Inainte de tacere".
11 poezii, 0 proze
cris
despre mine...sunt o indianca ratacita pe plaiurile mioritice, port in suflet un dor nedefinit...
5 poezii, 0 proze
Florin Opran
DESPRE MINE: Data nașterii: 27 iulie 1984 Resedinta: Bucuresti Profesie: economist Realizări literare: Detalii mai jos. LANSARE DE CARTE: Oamenii trăiesc, adesea, o viață întreagă negându-și vocația, aspirațiile, dorințele… O vreme am fost și eu unul din acei oameni, aspirați de curentul pragmatic al vieții. Însă… poate că era inevitabil să îmi amintesc de acea parte a mea… Navigând prin cotloanele trecutului, am regăsit versuri scrise de mine acum mult timp. Și lăsate acolo, în calculator, să fie uitate. Am decis să adun toate aceste texte într-un volum. Un volum de versuri și proză. Un volum jurnal, ce acoperă aproape 15 ani de trairi personale. Așa că, iată-mă întors pentru o vreme, “part-time” la atitudinea de artist, iata-mă scriind din nou, boem și transfigurat într-o realitate interioară de care uitasem. Scriu din nou versuri, printre toate celelalte proiecte care îmi ocupă timpul prezent. Și făcând asta, mă simt mai complet și mai racordat la...
113 poezii, 0 proze
Alexandra
Despre mine nu ar fi atât de multe de spus. Am mers mai mult pe "real" decât pe uman. Poeziile de aici datează din perioada adolescenței, de când eram în liceu. Ați putea ține cont de asta când vă gândiți să comentați. Am mai scris o perioadă foarte scurtă de timp după ce am terminat liceul, iar mai apoi am lăsat-o baltă. Îmi mai scriu ocazional gândurile sau ideile, dar pe blog și nu sub forma unei "povești frumoase".
5 poezii, 0 proze
vorniceanu ionut
Despre mine nu pot sa spun decat ca sunt un om normal cu ceva special...Acel ceva care se intalneste la multi,acel ceva care iti da putere sa transformi pana si cea mai amara lacrima intr-un sentiment pus pe hartie.. Acel ceva care iti da lumina in suflet si putere sa mergi mai departe.. Cred ca in final tot ce conteaza e sa lasi o urma.. O las si eu cum pot.
38 poezii, 0 proze
Silv
-Despre mine sätul de "Criticä profesionistä", de la tovaräsi de "breaslä", car, "fär de gresealä gramaticala", "filtreazä" arta aci in net, dupä propria matritä, cä darä la urma urmei a cui o fi Siteul Agonia? Asa cä eu mä duc un pic, sätul si amärät si i-mi iau si versurile cu mine. Un motiv de se va cäutä intrebati-o pe dna. invätätoare Marina Nicolaev,dnä. demnä de mentalitate strict comunistä färä deschideri laterale, sustinätoarea metodei "Dacä nu bati copilu nu faci om din el"! Da unu am sä las ca umbrä a problemelor mele. Min(i)a Domnului poezie [ ] Moartea viersului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Silv [Fabian ] 2005-09-28 | | Se pare mai existä, un derivat de Zeu, Sau poate-i chiar acela, cel mare Dumnezeu. Vestit a tot puternic, ieri i-am simtit minia, Sint sigur, protejazä, din umbrä Agonia! Scrisesem doar in grabä, un vers usor German, Si fär´de memorare-l public, gest uman. Dupä un timp, ferice, vreau sä mi-l recitesc, Sä-mi savurez creatia si sä mä...
3 poezii, 0 proze
tess
Despre viata...
2 poezii, 0 proze
Despre tăcere și suferință
de Lucian Avramescu
Când Dumnezeu îți ia glasul, nu te pedepsește, ci te obligă să asculți. Abia când taci desăvârșit începi să auzi foșnetul luminii și cuvintele pe care oamenii nu le mai spun pentru că se grăbesc.
Șarpele de aramă (XIV)
de Sorin Coadă
Era un biet suflet de femeie curățit de valurile singurătății. Se călise cu vedeniile și ispitele întunericului, cu zgomotele amplificate de propria tăcere și cu teama crescândă față de bunătatea...
editorial cotidianul 24:ORE
de Adi Cristi
A MURIT MIHAI LEOVEANU Mi-a mai murit un prieten. A mai murit încă ceva din mine, cum se mai prăbușesc gândurile în hăul deznădejdii. A intrat un avion terorist în inima mea, acolo unde prietenii mei...
Despre vocația fericirii
de Monica Patriche
Putem fi siguri că avem vocația fericirii și a vieții atâta timp cât a înflorit crucea. A trecut duminica Sfintei Cruci, suntem dincolo de ea. Înfloresc duminicile în chip luminos. Râu de lumină...
Tata îmi vorbește prin lacrimi, o nouă carte semnată de Teodor Dume
de Teodor Dume
Tata îmi vorbește prin lacrimi Antologie selectivă Prefața: Daniel Luca Postfața: Cristian- Paul Mozoru Coperta: Nicolae Toma Editura Castrum de Thymes Giroc, 2024 ISBN 978-630-6607-42-6 Copilul...
