"Dentro hai tuoi occhi" – 125 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
AGAlfonso Gatto
Alfonso Gatto (Salerno, 17 luglio 1909 – Grosseto, 6 marzo 1976) è stato un poeta italiano. Nacque a Salerno il 17 luglio 1909. La sua infanzia e la sua adolescenza furono piuttosto travagliate. A Salerno, nella sua città natale, egli compì i primi studi, al liceo classico,mostrandosi portato per le materie letterarie,in particolare l'italiano,e poco portato per la matematica.Al liceo si accorge di aver dentro di sè una passione poetica e letteraria. Nel 1926 si iscrisse all'Università di Napoli che dovette tuttavia abbandonare qualche anno dopo a causa di difficoltà economiche. Alfonso Gatto come molti poeti del tempo es (Montale,Quasimodo) non si laureò mai. Si innamorò e poi sposò la figlia del suo professore di matematica, Jole, con la quale, alla sola età di 21 anni fuggì a Milano. Da quel momento la sua vita fu piuttosto irrequieta e avventurosa trascorsa in continui spostamenti e nell'esercizio di molteplici lavori....
5 poezii, 0 proze
CRCarlos de Rokha
Carlos Díaz Anabalón, más conocido como Carlos de Rokha (n. Santiago, Chile, 17 de octubre de 1920 - d. Santiago, Chile, 29 de septiembre de 1962), poeta chileno, integrante de la generación literaria de 1938. Carlos de Rokha fue el integrante más joven del grupo Mandrágora, fundado en 1938 por los poetas Teófilo Cid, Enrique Gómez-Correa y Braulio Arenas Carlos de Rokha nació en la ciudad de Santiago de Chile, el 17 de octubre de 1920, con el nombre de Carlos Díaz Anabalón. Fue hijo de Pablo de Rokha y Winétt de Rokha, y miembro de una familia de reconocidos artistas en Chile, entre ellos sus propios padres, y sus hermanos Lukó, José, Pablo, y Laura, entre otros. Seguidor de Arthur Rimbaud,[1] es catalogado dentro de la Generación Literaria de 1938, pese a la brecha etaria, temática y estilística. A lo largo de su vida sufrió de esquizofrenia,[2] por lo que en más de una ocasión fue internado en el Hospital Siquiátrico. En 1961 su obra Memorial y llaves fue galardonada con el Premio...
2 poezii, 0 proze
JNJoăo Cabral de Melo Neto
Joăo Cabral de Melo Neto (9 de janeiro de 1920, Recife – 9 de outubro de 1999, Rio de Janeiro) foi um poeta e diplomata brasileiro. Sua obra poética, caracterizada pelo rigor estético, com poemas avessos a confessionalismos e marcados pelo uso de rimas toantes, inaugurou uma nova forma de fazer poesia no Brasil. Irmăo do historiador Evaldo Cabral de Melo e primo do poeta Manuel Bandeira e do sociólogo Gilberto Freyre, Joăo Cabral foi amigo do pintor Juan Miró e do poeta Joan Brossa. Membro da Academia Pernambucana de Letras e da Academia Brasileira de Letras, foi agraciado com vários prêmios literários. Quando morreu, em 1999, especulava-se que era um forte candidato ao Prêmio Nobel de Literatura. Sobre sua obra Quando o leitor é confrontado com a poesia de Cabral percebe-se, a princípio, de um certo número de algumas dualidades antitéticas, por vezes obsessivas. Entre espaço e tempo, entre o dentro e o fora, entre o maciço e o năo-maciço... Entre o masculino e o feminino, entre o...
5 poezii, 0 proze
ACAlfonso Costafreda
Alfonso Costafreda (n. en Tárrega, provincia de Lérida en 1926 y fallecido en Ginebra, Suiza, en 1974) fue un poeta y traductor español. Costafreda arribó a Madrid a fines de la década de 1940, para estudiar Derecho. Es en esta época que comienza a escribir. En Madrid, entabló amistad con varios poetas de la llamada generación del 50, como Blas de Otero y Vicente Aleixandre. En 1948 se desplazó a Barcelona, donde trató con autores como Gil de Biedma, Carlos Barral y Josep Maria Castellet. En 1943 se publica su primer poema, Selva de vida, en la revista Espadaña. Debido a su labor como funcionario y traductor de las Naciones Unidas tuvo que alejarse de España, lo que le confirió a su obra características particulares dentro de este grupo de poetas. Se suicidó en Suiza en 1974, donde desde 1955 se encontraba trabajando para la OMS. La obra de Costafreda se nota influenciada por poetas de la generación del 27, y algunos más antiguos a esta generación, como ser Antonio...
2 poezii, 0 proze
IIion toma ionescu
Nu-mi plac CV-urile. Poate ca al meu nu ma satisface. Cinci carti publicate: Pasarea cetii. Tablouri dintro expozitie. Editura Tip-Naste,1995. Glont de argint, Editura Paralela 45, 2008. Dosarul "Albastrii". Fenomenul Pitesti 1971, Editura Paralela 45, 2011, Bursa ingerilor in doua edituri Editura Paralela 45, 2012 si Editura Transilvania,2012 si Gusterele, Editura Paralela 45, 2013 Mai exista un volum de proza, Jurnal din anul Apocalipsei care a luat drumul tipografiei, si inca unul de poezie care sper sa fie tiparit anul acesta(1914) In rest, risipiri pe la diverse reviste, site-uri literare si cateva culegeri de cenaclu si antologii. E putin daca scrutez anul de nastere - 02.11.1948 E mult daca accept ca puteau sa nu fie.
143 poezii, 0 proze
Aproape că
de Solamira
Aproape că-ți descifrez zâmbetul în palma mea stângă la nord de linia vieții și la sud de cea a inimii sărmane linii, ce-aleargă una spre alta fără măcar a se-ntâlni; și-atunci mă sperii și-ncep...
Răpirea din Serai
de Liliana Pintocara
- A fugit Vaselina cu socru-său, Regulatu. Numa’despre asta se vorbea în tot cartieru’ Mălin și asta n-ar fi fost nimic dacă nu fugeau cu 16 miliarde de lei, banii clanului Corleone. Superman,...
Scrisoarea aIII-a (parodie)
de Alexandru
Iata vine-un Jeep pe strada, cu un girofar pe el, Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer: \"Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou. Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de...
Intranchilidad
de Florin DeRoxas
no es tranchila mi alma, no es tranchilo mi corazon, te fuistes de mi y me dejastes sin amor. es una tempestad dentro de mi cabeza, que no te toca nunca- por eso reza. E: en las nubles tengo la...
la bailarína
de stanescu elena-catalina
rotesc rochie de seară pe umerii goi exuberanța negrului tocuri atonice să sparga fluturii pădurilor văduvite lemnul rotundelor socluri palme spasmodice șold / la bailarína se muere bailando /...
Dimineata frumoasa
de Giovanni Frassineti
4.30:suona la sveglia. Apro gli occhi. Sopra di me ha dormito (e dorme ancora) il mio cane di 90 kg. Cerco di sfuggire senza svegliarlo ma... Si alza anche lui, mi addenta una ciabatta e me la...
Levante
de Giuseppe Ungaretti
La linea vaporosa muore al lontano cerchio del cielo Picchi di tacchi picchi di mani e il clarino ghirigori striduli e il mare ? cenerino trema dolce inquieto come un piccione A poppa emigranti...
Scrisoare către părinți
de Ernesto Che Guevara
Queridos viejos: Otra vez siento bajo mis talones el costillar de Rocinante, vuelvo al camino con mi adarga al brazo. Hace de esto casi diez años, les escribí otra carta de despedida. Según...
Ayeri
de Ángel González
Ayeri fue miércoles toda la mañana. Por la tarde cambió: se puso casi lunes, la trsteza invadió los corazones y hubo un claro movimiento de pánico hacia los tranvías que llevan los bañistas...
I. IL VENTO DEL LEVANTE
de Maria-Eugenia Olaru
I.VÂNTUL DE LA RÃSÃRIT Sunt vântul de la răsărit, toată noaptea n-am dormit... am suflat, și am cântat, toată noaptea am umblat, scoicile la rând le-am luat și-n palate le-am schimbat. Stele am...
Cum nu-i putință a vedea iubirea...
de Pier delle Vigne
Cum nu-i putință a vedea iubirea, nici simțul pipăirii s-o cunoască, sunt unii ce, smintiți, scornit-au știrea că nu-i nimic iubirea omenească. Dar după ce le-a fost cuprins simțirea și-a început pe...
Iubita mi s-a întors de la izvoare...
de Filippo Brunelleschi
Iubita mi s-a întors de la izvoare dar nu i-i plin ca de-obicei ulciorul, acestui piept n-o să-i mai stingă dorul cu apa, nici cu fața-mbietoare. N-o fi văzut prin ierbi vreun șarpe oare, târându-se...
Curg păsări către cuib, coboară stolul...
de Matteo Maria Boiardo
Curg păsări către cuib, coboară stolul, perechi, perechi, în dulce armonie, căzând cum cade-a nopții grea mantìe și soarele în mări de-a rostogolul. O, păsări fără griji! La voi ocolul sfârșește...
A te BIANCOLINA GIOIA MIA
de Ada Negri
Io vedo - nel tempo - una bambina. Scarna, diritta, agile. Ma non posso dire come sia, veramente, il suo volto: perché nell\'abitazione della bambina non v\'è che un piccolo specchio di chi sa...
Dintro extremă în alta
de Mihai Miro
S-au exprimat păreri de rău, C-am fost uitați de Dumnezeu. Acum aud nemulțumiri, Că nu ne scapă din priviri.