"Deliberata naturalețe a convingerii de sine" – 919 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
AMAlessandro Manzoni
Alessandro Francesco Tommaso Manzoni (n. 7 martie 1785, Milano - d. 22 mai 1873, Milano) a fost un poet și scriitor italian asociat cu romantismul. Cea mai cunoscută operă a sa este romanul Logodnicii. A mai scris poeme, imnuri, sonete, ode, idile, tragedii. "...prin abandonarea deliberată a limbajului poetic tradițional, Manzoni ajunge să creeze în lirica sa o limbă simplă, caldă, umană, comunicativă, o limbă care trăiește prin forța imaginilor și a asociațiilor imediate, o limbă nesigură uneori sau chiar stângace, dar pătrunsă constant de vigoarea pe care i-o transferă mesajul uman pe care poetul socotește de datoria lui să-l transmită semenilor săi.” (extras din Antologia poeziei italiene de Eta Boeriu) *** Alessandro Manzoni iniziò negli anni giovanili con composizioni di ispirazione neoclassica. La conversione religiosa determinò una grande svolta nella sua attività letteraria. Tra il 1812 e il 1822 compose gli Inni sacri, cinque composizioni poetiche dedicate alle...
1 poezii, 0 proze
GPGiuseppe Parini
Giuseppe Parini (n. 23 mai 1729, Bosisio, d. 15 august 1799, Milano) „...După cum remarcă Sapegno, importanța istorică a figurii lui Parini constă tocmai în acest amestec al unei educații clasice și al unui temperament lierar puternic cu conținutul unei culturi și al unei morale noi din care rezultă funcția esențială a scriitorului Parini. Ea este mai degrabă aceea de literat decât de poet, de inovator al limbii și al tematicei poetice, de precursor al viitoarei poezii. Precedată sau însoțită de o bogată activitate literară, concretizată în poezii de factură arcadică, în scrieri critice și polemice în care Parini își expune principiile în legătură cu arta, insistând asupra funcției ei educative și asupra necesității unei literaturi vii, legată de realitatea și cerințele societății contemporane, principii afirmate cu ardoare și în Odele sale, opera de căpetenie a lui Parini este lungul poem neterminat și intitulat Ziua. (...) Scrisă într-o deliberată izolare de lumea înconjurătoare,...
1 poezii, 0 proze
GGGuido Gozzano
Guido Gustavo Gozzano (n. 19 decembrie 1883 - d. 9 august 1916) a fost un scriitor italian. Reprezentant al mișcării decadente Poezia crepusculară, lirica sa melacolică și muzicală este în mod deliberat opusă prețiozității estetizante. Poezie 1907: Calea refugiului ("La via del rifugio") 1911: Colocvii ("Colloqui") 1908: Toate poeziile ("Tutte le poesie"). Proză 1914: Cele trei talismane ("I tre talismani") 1917: Spre leagănul lumii ("Verso la cuna del mondo") 1918: Prințesa se mărită ("La principessa si sposa") 1918: Altarul trecutului ("L'altare del passato") 1924: Primăveri romantice ("Primavere romantiche"). Corespondență 1951: Scrisorile de dragoste ale lui Guido Gozzano și Amalia Guglielminetti ("Lettere d'amore di Guido Gozzano e Amalia Guglielminetti") 1971: Scrisori către Carlo Vallini și altele inedite ("Lettere a Carlo Vallini con altri inediti"). "S-a născut la Torino la 19 decembrie 1883 și tot aici a murit, răpus de tuberculoză, la 9 august 1916. Va urma Facultatea de...
1 poezii, 0 proze
NNostradamus
Michel de Nostredame[1] (14 or 21 December 1503[2] – 2 July 1566), usually Latinised to Nostradamus, was a French apothecary and reputed seer who published collections of prophecies that have since become famous worldwide. He is best known for his book Les Propheties (The Prophecies), the first edition of which appeared in 1555. Since the publication of this book, which has rarely been out of print since his death, Nostradamus has attracted a following that, along with the popular press, credits him with predicting many major world events. Most academic sources maintain that the associations made between world events and Nostradamus's quatrains are largely the result of misinterpretations or mistranslations (sometimes deliberate) or else are so tenuous as to render them useless as evidence of any genuine predictive power.[3] Moreover, none of the sources listed offers any evidence that anyone has ever interpreted any of Nostradamus's quatrains specifically enough to allow a clear...
1 poezii, 0 proze
Max Ehrmann
only known published work \"Desiderata\" was registered with the Copyright Office of the Library of Congress early 1927.
1 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903).
12 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903). Pentru G. Călinescu, el a decedat la 17 octombrie 1904. Iar ca loc al morții autorul “Istoriei Literaturii Române de la Origini până în Prezent” numește Capitala țării. Oricum, Ștefan Petică avea vârsta de 27 ani. Setea sa...
0 poezii, 0 proze
GSGaspara Stampa
1523-1554 Poate cea mai însemnată poetă a Renașterii italiene, Gaspara Stampa se naște la Padova, într-o modestă familie de negustori. După moartea tatălui se mută cu familia la Veneția, unde face studii literare și muzicale temeinice, devine în scurtă vreme o poetă și o cântăreață dintre cele mai apreciate de societatea cultă a vremii. Admirată și pentru frumusețea ei, a dus, pare-se, viața rafinată și libertină a marilor curtezane ale vremii, nutrind însă o mare și constantă iubire pentru contele Collatino di Collalto, senior de Treviso și poet, amant necredincios, care i-a inspirat întregul canțonier. Rimele sale, elogiate în epoca Romantismului ca expresie spontană a talentului și a unei pasiuni mistuitoare realmente trăite, poartă totuși amprenta culturii literare a vremii, eliberată doar de excesele intelectualiste.
1 poezii, 0 proze
În spatele perfecțiunii
de Alina Grozea
Toată viața mi-am facut probleme crezînd că cei din jurul meu îmi sînt mai presus, din varii puncte de vedere. Dincolo de absurdul acestei mărturisiri (pentru că e natural ca mulți dintre cei din...
Mitul panzei de paianjen
de danut klapka danut
Doi elefanti Se leganau pe o panza de paianjen. Paianjenul, principala victima a ferocitatii celor doi monstri, isi facea siesta linistit. Tocmai savurase o musculita de otet la desert cand s-a...
Un florilegiu caragialesc de aur cules de inegalabilul bibliofil Nicolae Boaru
de Cristian Petru Balan
Mai toți fanii emisiunilor televizate de cultură din țară, inclusiv numeroși scriitori, îl cunosc pe Profesorul Nicolae Boaru, directorul Bibliotecii Județene \"Nicolae Iorga\" din Ploiești, apreciat...
propriu-mi carusel (XXI)
de Vali Nițu
Curând se apropie vremea teascului. Culoarea își intră-n drepturi iar melancolia mă trimite pe banca unor amintiri din parcul toamnei. Undeva printre atâtea frunze căzute la picioarele unei zile de...
Rǎul moral şi rǎul fizic ȋn Evul Mediu
de Dolcu Emilia
Ultima parte II.1. Fundamentele doctrinei morale scotiste Duns Scotus a consacrat independența voinței față de determinismul cauzelor naturale și a explicat de ce și cum finalitatea morală se impune...
compunere deliberată
de Stanica Ilie Viorel
miros de cocs, miros de zgură, vapori de sulf, nori de mocirlă, străzi tumefiate, câini vagabonzi, stâlpi sfârtecați, ziduri surpate, cioburi în care a înțepenit zâmbetul morții pe chipuri uimite,...
Revelații (VII)
de florin otrocol
Am ezitat adeseori în expunerea deliberată și complet nudă a gândurilor ce mă petrec în spațiul și timpul liniștilor mele. Extrem de rar am parte de aceste timpuri, dar întotdeauna când le simt...
Sushi, de Adrian Urmanov
de florin caragiu
În volumul „Sushi” (Brumar, 2007), poetul Adrian Urmanov creează un repertoriu de forme dramatice ale suspendării și compunerii în limita paradoxală, evanescentă: „Cum să adun fețele astea două/ în...
Marea roșie sau femeia
de Maria Elena Chindea
încă n-ai aflat rezultatul exact experimentul vieții nu și-a decojit taina în tine sub chiciură sau jar în fiecare dimineață fecioara (seara femeie) își dezbracă infinitul în artere sub iia de...
de gustibus
de Constantin Enianu
Estetica, ca disciplină filosofică specifică, deși preocupări în domeniu există din antichitate, s-a constituit în sec. 18, când A. G. Baumgarten îi dă denumirea pe care o cunoaștem astăzi în...
Viață de câine
de viorel ploesteanu
„Doamne, că prost mai sunt, își spuse Stănică închizând ușa. Nu m-am învățat minte, așa-mi trebuie, dar, pe de altă parte, dacă e să fie turbat, nu mai contează de câte ori mă mușcă.” Ajungând el la...
Inspirația
de Chiorescu Nicolae
Prima observație gratuită a protagonistului a fost – „E ceață”. Privirea acestuia a contemplat pentru câteva clipe materialul transparent, care scălda umbrele spațiului tridimensional. Această...