Căutare

Pierre Reverdy, né à Narbonne, (Aude) le 11 septembre 1889 et mort à l'Abbaye de Solesmes le 17 juin 1960, était un poète français associé au cubisme et aux débuts du surréalisme. Déclaré « né de père et de mère inconnus » à l'état-civil de Narbonne, Pierre Reverdy dut attendre sa vingt-deuxième année pour être reconnu par sa mère. L'année de sa naissance, sa mère était mariée mais son époux vivait en Argentine. Ce n'est qu'en 1897, qu'elle put se remarier avec le père de Reverdy, viticulteur dans la Montagne noire. Pierre Reverdy venait d'une famille de sculpteurs, de tailleurs de pierre d'église. Toute sa vie en sera marquée par un sentiment de religiosité profonde que l'on retrouve dans sa poésie. Il poursuivit ses études à Toulouse et à Narbonne. Il arrive à Paris en octobre 1910. À Montmartre, au célèbre Bateau-Lavoir, il rencontre ses premiers amis : Guillaume Apollinaire, Max Jacob, Louis Aragon, André Breton, Philippe Soupault et Tristan Tzara. Pendant seize ans il vit pour...

4 poezii, 0 proze

Eugen Ionesco

Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie (13 noiembrie, pe stil vechi) 1909, Slatina - d. 28 martie 1994, Paris; cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze) a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obișnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorința de a crea o legătură între nașterea lui și cea a marelui său precursor Ion Luca Caragiale. Tatăl său, Eugen Ionescu, român, era avocat, iar mama, Marie-Thérèse născută Ipcar, avea cetățenie franceză. La vârsta de patru ani își însoțește familia în Franța, unde va rămâne până în 1924. În copilărie Eugen Ionescu și sora sa au simțit pe pielea lor drama destrămării căminului: mama a pierdut custodia copiilor, iar tatăl i-a readus pe amândoi copiii în România. În noua lor familie cei mici au fost supuși la unele abuzuri fizice și verbale, iar această traumă a...

15 poezii, 0 proze

Dumitru Bordeianu

Dumitru Bordeianu s-a nascut in 15 august, in anul 1921, in Draguseni, judetul Botosani, avand sa creasca sub si sa se bucure de obladuirea Maicii Domnului, atat in familie, cat si in cele mai intunecate incercari ale vietii. De mic simte duhul Ortodoxiei mangaindu-l si ocrotindu-i pasii spre o viata bineplacuta lui Dumnezeu. Urmeaza cursurile scolare in satul natal, iar liceul la Falticeni si Storojinet, cand intra in Fratiile de Cruce (1939). O data cu declansarea razboiului, cu pierderile teritoriale suferite de Romania, este mobilizat si lupta pe front, pana la Cotul Donului, fiind decorat cu medalia „Barbatie si Credinta”. Dar cu sine, cu dusmanii neamului si ai lui Dumnezeu avea sa dea marile batalii mai tarziu.„Bandit, dusman al clasei muncitoare” In 1946, fiind student al Facultatii de Medicina din Iasi activeaza in randurile Miscarii Legionare – „legaturi, informatii, sedinte, disciplina, pregatire, curaj”* – in cadrul Centrului Studentesc in „lupta fara compromis impotriva a...

0 poezii, 0 proze

Peter Beagle

Prozator, eseist, scenarist si cântăreț, Peter Beagle s-a născut în 1939 în Manhattan și a crescut în Bronx. Ca adolescent citea imens și scria poeme și povestiri. În 1955 a fost remarcat de editorul lui Seventeen Magazine și a câștigat, în urma unui concurs literar, o bursă de patru ani la Universitatea din Pittsburgh. In anii ’70, după ce a urmat cursurile unui atelier de creative writing la prestigioasa Stanford University, a hoinărit de a lungul și de a latul Statelor Unite pe un scuter. Tot în această perioada începe să scrie scenarii, fără să-și abandoneze vocația de cântăreț de muzica folk („Cântatul si spălatul vaselor sunt singurele lucruri pe care le-am făcut pentru bani“, avea el să declare). Și-a câștigat existența ca scriitor liber profesionist, cunoscând succesul în 1968, o data cu apariția cărții „Ultima licornă”, roman fantastic devenit clasic și tradus în peste douăzeci de limbi. A mai publicat volumele de povestiri „Rinocerii care citau din Nietzsche... și alte...

1 poezii, 0 proze

Adeline Virginia Woolf (Stephen )

Born Adeline Virginia Stephen in London to Sir Leslie Stephen, considered the father of the Bloomsbury Group, and Julia Prinsep Stephen (born Jackson) (1846–1895), she was educated by her parents in their literate and well-connected household at 22 Hyde Park Gate, Kensington. Virginia\'s parents had each been married previously, and their spouses had died. Consequently, the household contained the children of three marriages: Julia\'s children with her first husband Herbert Duckworth: George Duckworth (1868–1934); Stella Duckworth (1869–1897); and Gerald Duckworth (1870–1937). Laura Makepeace Stephen (1870–1945), Leslie\'s daughter with Minny Thackeray, who was declared mentally disabled and lived with them until she was institutionalised in 1891 to the end of her life; and Leslie and Julia\'s children: Vanessa Stephen (1879–1961); Thoby Stephen (1880–1906); Virginia; and Adrian Stephen (1883–1948). Sir Leslie Stephen\'s eminence as an editor, critic, and biographer, and his...

3 poezii, 0 proze

Gherasim Luca

Gherasim Luca (sau Gherashim Luca) (23 iulie 1913 - 9 februarie 1994) a fost un teoretician al suprarealismului și un poet evreu român, frecvent citat în operele cuplului Gilles Deleuze si Félix Guattari. Aderă de foarte tânăr la mișcarea avangardistă, fiind un membru marcant al grupului de la Alge (1930, 1933). În cadrul celui de-al doilea val suprarealist, se alătură grupului format din Gellu Naum, Victor Brauner, Jack Herold. Luca s-a născut la București, și era fiul unui croitor evreu. Vorbea patru limbi, idiș, româna, germana și franceza. Din 1938, a călătorit frecvent la Paris, Franța, unde a intrat repede în cercurile mișcării Suprarealismului. Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și accentuarea antisemitismului în România l-au forțat să se autoexileze. Din 1945 până în 1947 a fondat un grup de artiști suprarealiști, din care mai făceau parte Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Theodorescu și Dolfi Trost. La scurt timp, au început să publice, inclusiv poeme în limba...

22 poezii, 0 proze

Ira Sadoff

Ira Sadoff s-a născut la 7 martie 1945 în Brooklyn, New York – U.S.A. A urmat cursurile Universității Cornell în 1966 –industrie și relații de muncă, apoi pe cele de la Universitatea din Oregon în 1968. El publicat mai multe cărți de poezie între care: „Fixarea cadrului” (1975), „Trocul” (2003), „Julitura” (1998), „Trafic emoțional” (1989), „Calendarul de Nord” (1982), „Cititul în palmă la iarnă” (1978). Proză: „Istoria contează: poezia contemporană la marginile culturii americane” ( 2009), „Un Ira Sadoff cititor” (1992), „Dezbinarea” (1982). În prezent este profesor în cadrul programului M.F.A. al Universității Drew și profesor de engleză la Colegiul Colby, în Maine. Poemele sale au fost propuse pentru premiul Pushcart Poetry Prize, Premiul Memorial „George Bogin” al Asociației de Poezie din America.

1 poezii, 0 proze

Carlo M. Cipolla

CARLO M. CIPOLLA (1922–2000), reputat istoric italian, pasionat de economie, a studiat la Sorbona şi la London School of Economics. Pe parcursul îndelungatei sale cariere academice, a predat istoria economiei la University of California, Berkeley, la Institutul European din Florenţa şi la Scuola Normale din Pisa. A mai publicat, printre altele: Storia dell'economia italiana (1959), Economic History of World Population (1962), The Economic Decline of Empires (1970), The Technology of Man: A Visual History (1980), Allegro ma non troppo (1988), Between Two Cultures: An Introduction to Economic History (1992). Sursa: Editura Humanitas

0 poezii, 0 proze

André Gide

Né le 22 novembre 1869 à Paris, André Gide est le fils unique de Paul Gide, professeur de droit, et de Juliette Rondeaux, riche bourgeoise d\'origine normande. «Né à Paris, d’un père uzétien et d’une mère normande, où voulez-vous, monsieur Barrès, que je m’enracine? J’ai donc pris le parti de voyager.» À la mort de son père, Gide n\'a que onze ans. Il est donc élevé par sa mère dans une atmosphère de rigueur morale qu\'on a dit castratrice, entouré presque exclusivement de femmes. Il épousera Madeleine Rondeaux, sa cousine de Rouen, en 1895. Dégagé de tout souci financier grâce à sa fortune personnelle, Gide s\'oriente très tôt vers une carrière littéraire dont ses premiers échecs ne le détournent pas les Cahiers d\'André Walter (1891), publié à compte d\'auteur: il se déclare soucieux de produire une œuvre qui assure sa postérité plus que sa gloire immédiate. Après Paludes (1895), Gide se moque des symbolistes et de lui-même, il publie les Nourritures terrestres (1897). Ce livre...

5 poezii, 0 proze

Declinare

de Vlad Solomon

Am hotarat sa ma declin, Trecandu-ma prin toate cazurile. Manualul de gramatica Sustinea ca, declinand un pronume, Putem cunoaste toate alternativele lui. Si astfel, inlocuindu-ma cu un pronume, Nu...

Declinarea verbelor

de Valeriu Perianu

Eu sunt nominativ al meu genitiv mie însumi dativ pe cine ce acuzativ declinat vocativ.

declinarea numelui

de Valerian Lintea

eu m-am născut din ultimele lacrimi curate ale celor murdari mamă mi-a fost rugăciunea surdă a celor mulți și uitați în păcat tată nu a vrut să-mi fie decât universul copilăria mi-am petrecut-o...

Declinarea finitului uman

de Ioana Camelia Sîrbu

Uneori răgușit, răgușit, mai pot descifra un cuvânt silabisit pe coala supremei deveniri. Numele meu nu-i scris cu majusculă în acest infinit, noțiunea de mine e carne de substantiv comun simplu......

Dulces Exuviae

de Mircea Robert

Declinarea I Astăzi Mâine Iar Eu A Declinarea II A Eu Iar Ieri Niciodată Declinarea III Vocalică Jos,jos,jos infinit de jos Pământ Pomul Gras Eu Cutremur de iarnă și apoi Secetă Declinarea III...

Umărul stâng

de Andreea Osiceanu

Umărul stâng e declinarea la plural a cuvântului noi într-o seară de joi. Umărul meu stâng se conjugă cu umărul tău drept când ne izbim în fugă pe treptele albe. Deseori, în urma noastră, rămân...

eu sunt ceea ce sunt

de Madalina STATE

ceea ce mi-ai trimis declinarea fară repetiție a sentimentelor simple când nu mai știam ghearele pentru zgâriat noaptea poate un stilet fin cu care se poate scrie dar pereții sunt deja plini ei au...

poem tern

de Madalina STATE

eu nu știu râcâi cu unghia deschizătura luminii fumez în camera fără declinare uneori un murmur de beție umple aerul de lângă fotoliu iau în brațe frica unui poet privesc picioarele lui în sandale de...

ultima zăpadă

de Florin Andor

am putea face altceva decât să plutim într-o baie cu sare -cum o declinare de responsabilitate apoi să petrecem fiecare zi dormind sub ultima floare de păpădie * aș putea trăi, pur și simplu -pe...

Resemnare spre nimic

de Maria Nicolescu (Balan)

Clipele le-aș număra fără grabă ca un ascet. Imi lipsește declinarea cuvântului \"viitor\" - pierdută pe undeva prin mâneca destinului. Am ruginit un veac. Poate voi începe altul. Uneori ce mai...