"De la Primărie-n sus" – 25018 rezultate
0.03 secundeMeilisearchcronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
profa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean
spectator_de_cinema
Spectator de cinema
de Luminita Suse
cutitul-de-argint
Cutitul de argint
de felix nicolau
OPOctavian Paler
Octavian Paler (n. 2 iulie 1926, Lisa, județul Făgăraș, actualmente în județul Brașov — d. 7 mai 2007, București) a fost un scriitor, jurnalist, editorialist și om politic român. După absolvirea școlii primare în satul natal, în anul 1937 este admis bursier la Colegiul Spiru Haret din București. În vara anului 1944, cu o saptămână înaintea încheierii cursurilor clasei a VII-a de liceu, are o altercație cu George Șerban, directorul școlii, care era chiar unchiul său (fratele mamei), și este obligat să părăsească școala, mutându-se la Liceul Radu Negru din Făgăraș pentru a urma, în anul școlar 1944-1945, ultima clasă de liceu, clasa a VIII-a, secția literară. Aici s-a remarcat, mai ales la obiectele Filosofie, Latină, Elină. În anul 1945, la terminarea ultimei clase de liceu, o clasă cu 44 elevi, a fost declarat Promovat cu laudă[1]. În același an, a susținut examenul de bacalaureat la Sibiu. În continuare, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și simultan și pe cele ale...
102 poezii, 0 proze
ABAlexandru Bogdanovici
Născut la 8 iunie 1924, la Soroca, Basarabia, Alexandru (Șura) Bogdanovici urmează în aceeași localitate cursurile școlii primare și ale primelor clase de liceu, întrerupte de întâia sa arestare, iar clasele a VI-a și a VII-a (1938-1939) le frecventeză la Liceul Internat din Iași. Din martie și până la 23 august 1944 se află, împreună cu familia, în refugiu, la Râmnicu-Vâlcea, unde au locuit în strada Știrbei Vodă nr. 29. Din pricina altor privări de libertate, n-a izbutit să-și susțină bacalaureatul decât în anul 1947. A fost clasificat al 14-lea, din 104 candidați; șef al acelei promoții a fost viitorul profesor universitar, critic și istoric literar Liviu Leonte, care a avut neajunsuri nemeritate din pricina noii și ultimei arestări a colegului Bogdanovici, în 1948. Tot în 1947, Alexandru Bogdanovici se înscrie la Facultatea de Drept și Filosofie din capitala Moldovei. În anii 1939-1940, a frecventat și absolvit cursul de limba italiană la L’Istituto di Cultura Italiana in Romania,...
6 poezii, 0 proze
ODOvid Densusianu
Ovid Aron Densusianu (numele de familie pronunțat Densușianu; n. 29 decembrie 1873, Făgăraș, d. 9 iunie 1938, București) a fost un filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet român, membru al Academiei Române și profesor la Universitatea din București. Biografie * 1873 – Se naște la Făgăraș pe 29 decembrie, având o întreagă descendență de cărturari. Făcând parte din familia Densușianu, Ovid a fost fiul lui Aron Densușianu, poet și critic literar, profesor de limba latină și literatură română la Universitatea din Iași. Aron și Nicolae Densușianu, autorul cunoscutei lucrări Dacia preistorică, au fost fiii parohului din Densuș, Bizantius Densușianu și al Sofiei. * 1880-1890 – Clasele primare le urmează la Satul Lung (ce actualmente face parte din orașul Săcele), Făgăraș, Brașov, Iași. * 1881 – Se mută împreună cu familia la Iași, unde își va continua studiile la Liceul Național și la Școala Instituțiilor Unite. * 1890 – Susține bacalaureatul, după care se înscrie la Facultatea...
5 poezii, 0 proze
Traian Păunescu-Ulmu
PÃUNESCU-ULMU, TRAIAN Profesor, poet, publicist N. 14 oct. 1903, Craiova - m. 1983, București. Cursurile primare și secundare le face la Colegiul Național Carol I din Craiova; Facultatea de Litere și Filosofie din București (1926) cu Magna cum laude; specializare în filologie romanică la Paris (1928). Din 1926 este profesor de limba română și franceză la Liceele Carol I, Gh. Chițu, D.A. Sturdza, Frații Buzești din Craiova până în 1939, când este transferat la București, unde a funcționat la mai multe școli până în 1967. Bibliograf principal la Serviciul bibliografic al Bibliotecii Academiei (1964-1969). În 1932 face o călătorie la Constantinopole și pe coastele Asiei Mici. Pe lângă activitatea didactică și de creație, susține și o activitate publicistică. Împreună cu alți scriitori olteni (precum Vasile Voiculescu sau N.I. Herescu) a fondat și a condus revistele Flamura (1924-1925); Suflet Românesc (1926); Pleiada (1927-1928). Face parte din comitetul de conducere al revistelor...
1 poezii, 0 proze
Felicia Mariana Orban
"Nu sunt ce par a fi - Nu sunt Nimic din ce-aș fi vrut să fiu! Dar fiindcă m-am născut fără să știu, Sau prea curând Sau poate prea târziu... M-am resemnat, ca orice bun creștin, Si n-am rămas decât..." Cea care sunt!... Mai concret: Numele meu este, așa cum scrie in caseta de sus, Felicia Mariana Orban. Data nașteri: 7 februarie 1978. 1993 – 1997 Liceul Teoretic "Al. I Cuza" – Ploiești (profilul Chimie – Biologie) 1998 – 2002 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității "Spiru Haret" București, specializarea Engleză – Germană. Momentan… visătoare. În viitorul apropiat… profesoară. Mai târziu… time will tell! După cum se vede, n-ar fi prea multe de spus despre mine. Cum am început să scriu: îmi aduc vag aminte că am scris câteva poezii prin clasele primare (parca erau despre mama…), dar la modul serios am început să scriu în liceu. O părere negativă m-a făcut însă să renunț la un moment dat și am reînceput să scriu acum un an și trei luni, adică prin februarie...
91 poezii, 0 proze
Ioan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
AVAlexandru Vlahuță
Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești (azi Alexandru Vlahuță, Vaslui) - d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român S-a născut la 5 septembrie 1858 la Pleșești, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867 și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Din 1884 până în 1893 a funcționat ca profesor la diverse instituții de învățământ bucureștene (Școala Normală a „Societății pentru Învățătura Poporului Român“, Azilul „Elena Doamna“, Liceul „Sfântul Gheorghe“). În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editează revista Vieața (1893 - 1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Din 1901 a funcționat ca referendar la Casa Școalelor. În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu...
43 poezii, 0 proze
AOAda Orleanu
Este fiica Leliei (născută Orleanu) și a lui Constantin Marinescu, inginer silvic. Urmează școala primară și primele clase de liceu la Râmnicu Vâlcea, apoi la Constanța, unde susține bacalaureatul în 1933. După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1938), este secretar de redacție la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români\" (1943-1944) și din 1947 până în 1958 profesoară de istorie și franceză în județele Argeș și Hunedoara (la Călan). După 1958 se dedică în exclusivitate scrisului. A colaborat la „Fapta\", „Dacia rediviva\", „Vremea\", „Revista Fundațiilor Regale\", „Femeia și căminul\", „Dorul românesc\", „Viața românească\", „Luceafărul\" etc. A locuit o perioadă îndelungată pe această vatră, (1950 - 1974) perioadă în care a editat cărți fundamentale din întreaga sa operă. Debutează cu nuvela Revedere în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români\" (1942) și editorial, cu romanul pentru copii și tineret Epace noaptea asta-n codru...
2 poezii, 0 proze
VAValeriu Anania
Bartolomeu Anania, pe numele de mirean Valeriu Anania (n. 18 martie 1921, comuna Glăvile, județul Vâlcea) este un cleric ortodox român ce deține în prezent rangul de mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, mitropolie ce aparține Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, mai este cunoscut ca scriitor, poet și dramaturg al literaturii românești contemporane. Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a născut la data de 18 martie 1921 din părinții Ana și Vasile Anania, în comuna Glăvile-Piteșteana, județul Vâlcea. A primit la botez numele de Valeriu Anania. A urmat școala primară în satul natal, apoi cursul secundar l-a făcut la București. S-a înscris la Seminarul Teologic Central din București ale cărui cursuri le-a urmat în perioada 1933-1941. A frecventat și cursurile la liceele "Dimitrie Cantemir" și "Mihai Viteazul din capitală, luându-și bacalaureat în urma examenului susținut la liceul "Mihai Viteazul" (1943). Ajunge apoi student la "Facultatea de Medicină" și...
0 poezii, 0 proze
OGOctavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920. Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud....
98 poezii, 0 proze
De la Primărie-n sus
de Florentina-Loredana Dalian
„De la primărie-n sus, măi...” Sau în jos? Nu contează. Oricum, la orientarea mea turistică, e greu de spus cu siguranță care-i susul și care-i josul. Că despre punctele cardinale, nu mai vorbim. Am...
Cântic de lampă
de Miron-Radu Paraschivescu
- de la primărie-n sus toate lămpile s-au stins numai la gagica mea arde lampa ca și-o stea - (cântic de mahala) Lampă cu flacără mică, doar de tine mi-a fost frică noaptea pe șoseaua-ntinsă, că nu...
Medic de țară (4)
de Balcan Ana
Elvira, sătulă de singurătate și de bârfele din sat, a tot căutat să se mărite.Sunt o mulțime de bărbați singuri în comună, mai mult sau mai puțin serioși, mai mult, mai puțin sau chiar foarte puțin...
Președintele crizei 12/13
de Valentin Gros
12 - Gata pauza, hai la muncă! Deci bă, dăm la o parte astea macro, că de astea avem noi grijă, io cu Gigel, și trecem la ălea de zi cu zi, instantanee. Bă Bubule, bubele care sunt? - Ai? - Ce te...
Proxima - Partea întâi: „O misiune specială”
de Cornelia Georgescu
*30. Aprobarea primarului. După întâia petrecere. După stabilirea acestor amănunte, şedinţa putea fi considerată încheiată, însă oaspeţii nu se grăbiră spre ieşirea din sala în care se susţinuse...