"De Temporum Fine Comoedia" – 25018 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean
spectator_de_cinema
Spectator de cinema
de Luminita Suse
cutitul-de-argint
Cutitul de argint
de felix nicolau
poezii-de-dragoste
Poezii de dragoste
poezii-de-8-martie
Poezii de 8 Martie
petrini daniel
sinucigas de tip temporal
1 poezii, 0 proze
Slotea Iulian
M-am nascut in Moreni acum 24 de ani.Am absolvit Liceul din localitate,la clasa de Chimie-Biologie,in anul 2000.In toamna aceluiasi an am incercat sa devin student al facultatii de filosofie din Bucuresti.Nu am reusit.Un an mai tarziu am intrat in Colegiul International pentru Stiinta Mediului si Teritoriului din Cadrul Unoversitatii Molise Italia.Am absolvit in februarie 2005.In prezent sunt,temporar,magaziner al unei firme din Moreni. Am incercat in cateva randuri sa public poezie si eseu,dar am avut mereu convingerea ca e doar un gest vanitos si nepotrivit cu valoarea reala a ceea ce am scris.
1 poezii, 0 proze
CGCarmen Tania Grigore
Nascuta la Nehoiu, Buzau Domiciliu stabil in Brasov Din 2007 domiciliu temporar in Anglia -Premiul 1 la concursul „Tinere condeie” organizat de Bibl.Jud Buzău „Vasile Voiculescu”,în iunie 1977. -Premiul 1 la concursul organizat de revista „Origini Romania” Madrid,pentru românii din diaspora, ediția 2009. -Premiul 3 la concursul international de poezie Star-press, 2010 -Premiul revistei de cultura Fereastra , în cadrul concursului de literatură Agatha Grigorescu Debut in volum (dupa ani de imprastiere prin revistele literare) in 2009 cu " Pulsul taranii",ed Rafet, Buzau Prezentă în ”Antologia vinovatelor plăceri”- oct.2010, -proiect inițiat de Asociația Culturală Maria Domina și Agenția Vreau Bilet. Proza: Comoara din suflet- convorbiri cu Alexandra WilsonNoica, ed Lorilav, august 2010. Membră Liga scriitorilor români , filiala Brașov ,din iulie - 2010. Membră a Asociației Scriitorilor Profesioniști, Centrul Regional Buzău, din sept 2010.
9 poezii, 0 proze
INIon Negoițescu
Ion Negoițescu (* 10 august 1921, Cluj - † 6 februarie 1993,München) a fost un critic și istoric literar român. Este fiul lui Ioan Negoițescu, ofițer de carieră, și al Lucreției Negoițescu (născută Cotuțiu, fiică a unui preot ortodox memorandist). A urmat cursurile liceelor ,,Gheorghe Bariț" și „Constantin Angelescu” din orașul natal, precum și ale liceului de la Aiud, pe care le-a încheiat în 1940. Licean fiind, s-a simțit atras, temporar, în disjuncție cu individualismul și estetismul pe care le va profesa toată viața, de mișcarea legionară. În anul 1937 a debutat cu versuri, publicate într-un ziar local, „Națiunea română”. Ca student al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1941-1946), s-a refugiat, odată cu această instituție, la Sibiu, după pronunțarea Dictatului de la Viena. Poetul s-a arătat foarte critic la adresa conducerii de atunci a României, care acceptase pasiv dezmembrarea țării. El scria peste ani în ,,Straja dragonilor": ,,A nu fi luptat nici în Răsărit, nici în...
4 poezii, 0 proze
ȘIȘtefan Ioanid
S-a născut la 18 aprilie 1949 - Brașov Pseudonim S. Cioacă A debutat în revista \"Astra\"(1966) A publicat: Cuvîntul unic(ed.Albatros,1976) Mersul pe ape(ed.Albatros,1980) Al doilea vis în Pădurea de Cedri(Cartea Românească, 1986) Prolegomenele morții(Cartea Românească, 1998) Jurnal cu Anselmus(ed.Pideia, 2005) "Spirit laconic și ludic, Ștefan Ioanid încearcă în poezia sa o pătrundere dinspre real în posibil, în virtual, în ceea ce este opus „realizatului”, iar ultimul său volum de poeme, Subteranele Fundației (Paideia, București, 2008), nu dezminte această constatare. Realul dispare în irealitate, se contopește cu aceasta –o nostalgie a originilor, a acelui illo tempore în care posibilitățile, doritoare de împlinire într-o realitate viitoare, coexistau. Și de ce nu ar fi așa, având în vedere faptul că, după cum ne-ar atenționa logica, posibilul precedă realul? Aș spune că poezia lui Ștefan Ioanid ar putea fi considerată, în ciuda aspectului ei diaristic (în mare parte titlurile...
1 poezii, 0 proze
GUGheorghe Ungureanu
Născut la 5 martie 1942 în comuna Cicănești, satul Urechești, județul Argeș, licențiat în filologie și drept. Profesor la Școala Generală Cicănești, temporar director și inspector școlar la Inspectoratul Școlar al Județului Argeș (1965-2004). Debut cu epigramă în revista "Urzica" (1963), debut editorial, cu "Amintiri", culegere de folclor poetic, în 1994.ediția a II-a, 93 e.d./2009 Cărți publicate: "Cu săgeți printre poeți", epigrame (1997), Chemarea Satului, poezie (1998), "Graiul din comuna Cicănești" (1999), "Contrarevoluția antisocialistă, antipopulară și antinațională", 2000, "Medalia-de-Jar", poezie patriotică (2001), "Limba Dacă. Mileniul chirilic", (2002), ”Pentru Socialism !”, texte politice, 2010, ”Amfiteatrul Trei”, roman, 2011, ”De Dragoste și Dor”, 2011, ”Contrarevoluția...”, ediția a II-a, 96 e.d./ 2012, Dicționar Politic (științific), 97 e.d./ 2014 Ziare proprii (publicate la Curtea de Argeș): Meșterul Manole (prima nouă publicație din Romînia, 22-23 decembrie),...
38 poezii, 0 proze
NSNichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980). În perioada 1944 -...
913 poezii, 0 proze
Issa
S-a nascut in satul Kashiwabara, situat in provincia Shinano, cunoscuta in ziua de azi drept prefectura Hagano. Numele sau era Yataro, fiind primul fiu al unui fermier, supranumit Kobayashi. Pe cand avea trei ani, ii moare mama, ramanand spre a fi crescut in grija bunicii. 5 ani mai tarziu, tatal se recasatoreaste, noua sotie purtandu-se intr-adevar ca o mama vitrega fata de micul Yataro. La 14 ani ii moare bunica, anul urmator plecand la Edo (actualul Tokyo). Nimeni nu stie ce a facut urmatorii 10 ani. Il regasim la varsta de 25 de ani ca membru al scolii de haiku \"Chikua\", sciind sub pseudonimul Ykio. Ulterior il va schimba in Issa (Ceasca-de-Ceai). In 1790, devine maestrul scolii \"Chikua\". In 1801 se intoarce temporar in satul natal, unde isi gaseste tatal pe moarte. Acesta il va pune sa promita ca va ramane sa aiba grija de familie, insa din cauza mamei vitrege si a fratelui din aceasta de-a doua casatorie, nu-si va putea tine promisiunea. De-abia in februarie 1813 se...
8 poezii, 0 proze
CCSF
Ce înseamnă a te scrie într-o biografie? Nu e nimic altceva decât a-ți resemna trecutul, a semna un contract, oarecum, declarându-l - pe el, trecutul - trecut. Ce-a fost a fost și așa a fost, zică-se. Scrisul, ca pasiune, nu a trăit decat în mod temporal în mine. Nu am cunoscut încă atemporalitatea acestui amor. E greu, sincer, fiindcă nu le este multora "la'ndemână". Pentru asta e nevoie de ceva mai mult. Din punct de vedere lumesc, sunt absolvent al liceului Nikolaus Lenau și am pus de-un BSc de la Imperial College London în studiile management-ului aplicat. De când scriu, am dat cu condeiul pe la mai multe competiții, agățând pe ici, pe colo câte o remarcă mai amiabilă și câte un premiu. Dintre cele trei graiuri principale în care sunt fluent, le iubesc pe toate pentru ceea ce îmi oferă: româna o ironie tandră, germana un cinism flegmatic/contemplativ și engleza un sarcasm copilăresc. Cuvinte rotunde, dar presărate cu bune intenții, ca tot în lume.
39 poezii, 0 proze
TQTana Qvil
Tana Qvil alias Maria Ana Oardă (n. 27 decembrie 1894, București, d. ?) este o poetă româncă, soția lui Ion Vinea. Inedita poreclă vine de la numele soției regelui roman Tarquiniu Bătrânul, Tanaquil (nume găsit la întâmplare de poetă într-un Larousse). Tatăl poetei a fost medic de profesie, în timp ce mama a fost profesoară secundară. A studiat la facultatea de litere din București. Pentru câțiva ani ea va preda română și istorie, înainte ca să se reprofileze, tot temporar, pe traduceri. Colaborează prima dată în 1997 la Deșteptarea politică și socială, zis și Chemarea, publicație de stânga condusă de Ion Vinea. A publicat doar în Clopotul lui H. Gad și mai ales în Contimporanul. Își strânge versurile în volum abia în 1968, după modelul soțului ei. Opere * Nocturne, Editura pentru Literatură, București, 1968 (cu prefață de Sașa Pană și copertă de Smaranda Banu)
5 poezii, 0 proze
Cum am devenit student temporar
de Shalom Ben_Gal
Cum am devenit student temporar În 1959 mă văd eu în sfîrșit cu Diploma de Bacalaureat în mînă. Note bune, dar.. În liceu fusesem exmatriculat din UTM învinovățit fiindcă cerusem să părăsesc România....
Educație moral-spirituală prin literatură?!
de Alexandru Mărchidan
Este o temă foarte veche, în jurul căreia s-au format diverse tabere, formate din susținători fervenți, critici hotărâți și cei situați între acești poli. Titlul nu are în vedere o literatură...
Chat Ultim
de Gheorghe Aurel Pacurar
GAP: Ia zi ingerule: ai stins lumina? GAP: Lasa ceasu\'-n-tinde mana, GAP: Sau aripa ta prea alba GAP: Sa-i vad respirarea dalba. GAP: Tu ai vene sau tacere? GAP: Simti iubire sau durere? GAP: Plangi...
Epigrame pentru concursul de la București-Voluntari - 2011
de Gârda Petru Ioan
Motto: Mondo cane I. În rândul lumii O, tempora! Îmi amintesc de vremea când, Pe-acest blagoslovit tărâm, Eram și eu cu lumea-n rând... Să prind o pungă de „tacâm”. De la cap... Conducătorii noștri,...
Ochii mei cafenii
de Daniela Luminita Teleoaca
Adaptarea dura ca de obicei 2-3 zile. Intervalul acela temporal când, strigată pe numele dintotdeauna, afișam figura stranie a necunoscutei. În fine, îngăimam o înșiruire polisemantică de sunete...