"Dar singur trec..." – 20915 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
YKYasunari Kawabata
Yasunari Kawabata (14 iunie 1899 - 16 aprilie 1972) a fost un prozator japonez a cărui operă, scrisă într-un stil plin de lirism și subtilitate, i-a adus premiul Nobel pentru literatură în 1968. A fost primul japonez și al treilea asiatic (după Rabindranath Tagore și Șemuel Iosef Agnon), care a câstigat acest premiu. Scrierile lui Kawabata conțin un spațiu epic gol, non-acțiune și o reducere extremă a problematicii la câteva date, favorizând deplasarea centrului de greutate spre episod și detaliu. Kawabata povestește pe o linie unică, pe un singur plan, în care evenimentele sunt nivelate sub raport valoric, iar un conflict propriu-zis nu se constituie. Elementul-cheie, momentul-surpriză lipsesc, deși o tensiune difuz răspândită în text pare să le cheme. Yasunari Kawabata a fost fiul unui om cultivat. Deoarece a rămas singur la vârsta de trei ani, a fost crescut de bunici, dar a fost separat de singura lui soră. Evenimentele tragice din copilăria lui Kawabata continuă prin moartea...
0 poezii, 0 proze
GCGalita Crina
De ce? Din argumente întemeiate în urma unor trepte parcurse unde factorul realitãții a îngradit specia întoarsa cãtre elementul pur, acela al conștientizãrii spațiului și timpului concret, proces posterior conștiinței invadata de amorf. De ce? Dintr-un impuls, dintr-o revoltã determinatã de un sistem exterior haotic . De ce? Nu dintr-un proces continuu, ci doar pentru o schimbare a metodelor, a paradigmelor. Pentru a transmite un cod lingvistic, singura modalitate de a coopera cu alte entitãți umane în sens generic. Cu precizarea: gândirea îmi este inseparabila de exprimare(știu... e "logic", "non-recomandabil", dar utilizabil... hmm, relativ "logic", oricum același vesnic și pur clișeu bazat pe un soi de empirism... ). Dintr-o dorințã: de a rãspandi zâmbete, de a mã detașa de abisuri, de "îngramadiri de contradicții", de a atinge cerul mai departe de limitat, mai aproape de înțeles... .
1 poezii, 0 proze
SPSylvia Plath
Sylvia Plath (n. 27 octombrie 1932, Boston, Massachusetts - d. 11 februarie 1963, Londra), poetă americană contemporană. Părinții ei erau cadre didactice la Boston University. Tatăl ei, Otto Plath profesor universitar, a murit când ea avea 8 ani. Mama sa, Aurelia, a trebuit să o crească singură, împreună cu fratele ei mai mic. Poeta i-a dedicat poemul Daddy. Talentul literar al Sylviei s-a făcut remarcat de timpuriu, prima poezie fiindu-i publicată la vârsta de opt ani. În vara anului 1953 se înscrie la o colaborare voluntară de patru săptămâni la revista de modă Mademoiselle" din New York. La întoarcerea la mama sa, la Wellesley, Massachusetts, află că, în ciuda speranțelor care i se dădusră, i-a fost refuzat un curs de vară la Harvard, condus de celebrul scriitor Frank O'Connor (1903 - 1966). Disperată, tânăra de 21 de ani s-a dus la mormântul tatălui său și a înghițit 50 de tablete de somnifer, cu intenția de a se sinucide, dar este găsită după trei zile în pivniță și este salvată...
279 poezii, 0 proze
CMcoca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
Andreea
Murise ingerul, dar nu l-am putut tine in brate, se facuse de apa si mi-a curs printre degete, mi-a umezit genunchiul si mi-a spalat picioarele cele cu care alerg, cu felul lui de a se duce si de a ma lasa singur si in vesnica alergare.(Nichita)
6 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
Monica Berceanu
" nu sunt nimic din ceea ce am vrut sa fiu \ dar fiindca m-am nascut fara sa stiu \ raman \ acelasi care sunt " .... Scriu pentru ca vorbele imi mor inainte de a fi rostite ... scriu pentru ca gandurile mele sunt hoinare ale trecutului si ale viitorului ... nevrand sa pierd nimic din ceea ce iubesc , din ceea ce respir ... din ceea ce traiesc ... nu ma intrebati cui scriu , de ce si cum ... nu as putea sa va raspund niciodata ... poate va regasiti in povestile mele ... poate doar cititi si ma compatimiti ... poate doar radeti ironic ... va las ... nimeni nu ar putea intelege vreodata povestea sufletului meu ... stiu numai eu adevarul clipelor , adevarul minciunilor si al ascunsului ! ... pentru mine exista un singur suflet ... un singur nume si un singur vis ... si totul se topeste in cuvinte ...! si totusi .. Tu stii ce vreau sa spun ... !
48 poezii, 0 proze
jifcu oana maria
e greu sa scrii o biografie cand inca esti prea tanar pentru a sti exact cine esti..caci viata nu e un roman.nu admite retusuri shi paragrafe sarite...inca ma caut, in aceasta lume al carei singur echilibru este in cadere..ma descopar in fiecare zi, dar mereu sunt altfel..regasesc in mine mai multe universuri..nu stiu care e al meu cu adevarat..incerc sa colorez lumea in nuantele sufletului meu, sa nu imprumut lumini shi umbre impersonale..nu ma deranjaza norii, ii acopar cu palma, iau din cer numai seninul..dar cateodata tot cerul e acoperit de nori..shi atunci cred in ingeri..o stare de spirit lipsita de intrigile materiei, dar creeata pentru sufletul ei..asa cum zicea zarathrustra:"sunt lumina...de-as fi intuneric"..voi continua sa ma caut..cine stie?!..poate ca intr-o zi ma voi gasi, asteptandu-ma la umbra unei stele moarte cu miros de inghetata de vanilie..
9 poezii, 0 proze
LGLiana Gamanut
Fericirea este ca un fluture:daca alergi dupa el, iti va scapa printre degete, dar daca astepti rabdator, el se va aseza singur pe umarul tau...
16 poezii, 0 proze
VMVieriu Despina Mihaela
Cine sunt? As putea raspunde: nimeni. nimeni de care sa fi auzit,un nimeni de nicaieri, dar caruia ii place sa traiasca frumos si care crede ca viata merita traita chiar si pebtru un singur moment de fericire. Ma numesc Vieriu Despina Mihaela. Am absolvit liceul de filologie istorieNadia Comaneci din Onesti, oras in care m-am nascut. Am studiat 3 ani de drept la facultatea particulara Mihai Eminescu si in paralel un an la Universitatea Al I Cuza Iasi ca student al facultatii de istorie. O grava problema de sanatate n-a obligat sa renunt la studii. Timp de cativa ani am fost student prin corespondenta la o universitate din Little Rock Texas USA si am obtinut o diploma de vorbitor al limbii engleze. Vorbesc fluent engleza spaniola italiana si sarba. Cu exceptia vacantei de vara tot timpul locuiesc la Roma Italia. Scriu poezii si proza de cand ma stiu. Am castigat cateva concursuri literare pe vremea cand eram in liceu, in rest nimic important. Va multumesc
18 poezii, 0 proze
Dar singur trec...
de Ștefan Petrea
Pe malul trist al vremii curgătoare Ţi-ai aşezat robirea unei clipe Ca de statuie-ai pus să se-nfiripe Şi-n nemişcarea ei vecia doare. Sub fumul gros din timpurilor pipe Secunda aia-i jar, nu-i...
Singur......
de Ionela M
Singur, in imensitatea lumii ce m-apasa Singur traiesc si mor, si cui ii pasa? Ma-ndragostesc de fiecare zi Dar singur sunt mereu, mereu tu stii Si totusi trec tot singur peste toate Zile de vara,...
Haos în formare (roman)
de Alexandru-Valentin Petrea
I Ceva peste care nu putem trece Se scriu foarte multe cărţi în ziua asta, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne descurajăm. Pur şi simplu vreau să-mi încerc şi eu norocul! Cine îmi interzice? Ce aş...
Dincolo de muntele alb
de Mandra Ana-Maria
Dincolo de muntele alb Vă povestesc acum o întâmplare auzită dincolo de muntele alb, acolo unde speranța strălucește pe cer cum strălucește la noi soarele. Când a început, ca oră exactă, nimeni nu...
Capătul de linie
de Ioan Dan
La capăt am ajuns mai singur dar mult mai ușor decât am plecat, în urmă pe drum au rămas, desigur, regrete-valize de recuperat. Un ultim birou de obiecte pierdute se mai ține-ntr-un cui ruginit....
Iubito, cad frunzele de tei...
de REMUS BRAD
Iubito, cad frunzele de tei pe aleea pe car acum trec singur, visând; aș vrea să mai simt cum te așezi pe genunchii mei și să te aud iar, în hohote râzând. Iubito, îți șoptesc cu nostalgie în gând:...
Plumb de iarnă
de George Bacovia
Iarna, de-o vreme, mă duce regretul Prin crânguri, pe margini de linii ferate - Trec singur spre seară pe ape-nghețate, Când fâlfâie, pe lume, violetul. Paloarea, mutismul minează-al meu piept Pe...
Caine in Bucuresti
de Florin DeRoxas
aud cainii urland pe alei, mi-e si frica sa trec printre ei, mi-e frica sa nu ii lovesc cu ceea ce ar trebui sa-l lovesc pe Basescu. lighioanele se inmultesc, dupa sfatul dumnezeiesc, dar sfatul e...
Să nu mai vii îngere !
de Radu Tudor Ciornei
Să nu mai vii îngere! Să nu mă mai ții de mână când trec strada Știu să îmi trec singur fluviul acela fără deltă Pe deasupra sau pe dedesubtul polilor magnetici Ai globului care s-a săturat de atâtea...