"Cum rupi noaptea" – 20352 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
MKmark kraft
Nu sunt scriitor. Scriu așa cum vorbesc și uneori o iau razna. Sunt molipsitor de rezervat și cu toane, așa ca sunt înclinat sa rup relațiile într-o veselie. Alteori sunt foarte încăpățînat. Tu mă vei găsi, probabil, plictisitor și vorba – lungă. Așa și scrisul meu. Este posibil ca nu întotdeauna sa scriu corect din punct de vedere gramatical sau al punctuației, dar asta e! Nimeni nu mă va „ citi ” ori înțelege, așa încît nu îți pierde timpul încercînd. Textele mele sunt un fel de montagne russe. Unele mai bune, altele mai proaste. Ca și viata de zi cu zi. Cu bune și rele.
34 poezii, 0 proze
VMValentin Mălăescu
bla, bla... chiar sînt un om care nu dau doi bani pe cine a fost, ce note a avut la școală, cîte neveste și cîte amante și alte chestii de genul ăsta. Nu mă interesează să mă uit pe gaura cheii, mă interesează ce și cum scrie, sau a scris, și atît. N-am nimic de ascuns (nici măcar colaborator al Securității n-am fost, nici membru PCR și nici probleme cu legea n-am avut), nu am pudori și nici tabuuri, dar nu consider că privește pe cineva viața mea. Nici măcar în privința vieții strict private nu am nimic de ascuns, nimic rușinos, pur și simplu țin la un principiu: nu mă interesează că Jimmy Hendrix a murit de la o supradoză, mă interesează doar că a fost, în opinia mea, cel mai mare muzician al lumii. Sau, dacă vreți, mi se rupe că D.R.Popescu a fost un jalnic lingău comunist, pentru mine e doar un mare scriitor. Simplu. Și apoi, nici nu cred că oi fi te miri ce mare personalitate ca să prezinte interes pentru cineva biografia mea (și de aș fi, tot n-aș renunța la principiul ilustrat...
9 poezii, 0 proze
Ciu Radu
Cum trece timpul......daca as putea sa stau pe loc, poate ca lacrimile ar inceta sa curga si as putea sa uit cat de albastru arata cerul in seara asta.
47 poezii, 0 proze
VSVartolomei Simona
Cum mai trece timpul....26 de ani (intre timp m-am si maritat)....si lucrurile incep sa capete forma...cuvintele incep sa capete forma....sufletul insusi ia forma universului.E bine.Astazi, doar astazi, e bine.
47 poezii, 0 proze
Nicoleta niculcea
Cum am aparut? Nici eu nu-mi dau inca bine seama... Dar am vazut zambetul diminetii de august, si m-am multumit cu soarele. Nu m-am desprins nici acum de locul in care, copil fiind, stateam la cozi infernale, si cand ajungeam sa fiu rasplatita pentru rabdarea mea, o voce de Baba-Cloanta se auzea de dupa raft..."Copiilor, nu am voie sa le vand malai!" Strangeam banii, si vocea mamei imi rasuna a dreptate..."Da' ce? copiii nu mananca?". Facand intrecere cu timpul, am invatat ca mai am multe de invatat, dar nu m-am putut niciodata dezvata de "Jocul de-a cuvantul". Acum muncesc prin cuvant. Stiu ca il pot folosi si ma poate folosi. Magia acestuia,imi aseaza fantastic de repede elevii in banci, si aprinde felinare de curiozitate in ochisorii lor inocenti.
2 poezii, 0 proze
IIoana
Cum să fac să nu-mi iasă nimic complicat sau simplu?!Sunt un om mai mult decat normal, uneori prea normal.Acest lucru se poate observa atunci cand ma asez incomod intr-un fotoliu, si ma apuc sa citesc; atunci cand ma chinui sa prind ceva bun la tv, cand imi e frica de mine mai mult decat ar trebui...etc Imi e frica sa imbatranesc, as prefera sa sar direct la moarte, sa nu prind perioada in care ma vor napadi durerile si gandurile pesimiste. Din cauza simplitatii mele absurde, imi place sa cred ca nu am nimic iesit din comun.Doar alte pasiuni si anume: calatoriile, cititul, scrisul si muzica.
1 poezii, 0 proze
OMOANA MARTIN
Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...
10 poezii, 0 proze
paladi claudiu
asa cum iti doresti
1 poezii, 0 proze
Avalon
Sunt cum sunt, incerc sa nu ma las dus de val. In viata eu spun ca toate vin la timpul lor. (da, cred ca toti avem un destin prescris) Tristetea ma face sa scriu, poate pentru a ma minti si a imi creea lumea mea. Nu ma intreb de ce pentru ca imi place asa cum e. Nu traiesc intr-o lume a viselor doar incerc sa vad aceasta lume mai buna.
1 poezii, 0 proze
Rraluca
incep cum a inceput un bine cunoscut simbolist roman: "aici sunt eu, un solitar"...sunt solitara cand plang si rad, cand urasc si iubesc, cand uit si invat...cuvinte simple, o idee, o viata intreaga am petrecut incercand sa aflu totul, dar m`am ales doar cu frumusetea si misterul pe care le voi venera pana la moarte...
5 poezii, 0 proze
Cum rupi noaptea
de Silviu Somesanu
Nu mă ademeni să mă gândesc la tine cum rupi noaptea precum cuvintele-n silabe și calci pe ritmurile sonore, de fiecare dată întorci drumurile înapoi și faci pietrele să tresară, apoi ca o ușurare mă...
ultima culoare de acasă
de Daniel Dăian
aș fi dorit să-mi ocolești umbra aruncată de la ultimul etaj al unui munte să ascult o zi întreagă cum rupi bucăți din sângele meu și te începi de sub tălpi un oraș întreg de pași temnița leilor...
Într-o zi florile vor naște
de Paul Gorban
flori de gheață ți-am cules de pe câmpia crucilor ninse le-am ales mai luminoase mai pline de îngeri sevatici în tulpini și ți le-am dăruit din carnea mea de roze tu mă săruți pe buzele de sticlă...
Iar tu
de Iavorenciuc Tiberiu
Iar, Iar tu Iar nu pot spune nu Aceeasi lupta cu destinul Asta e ultimul Cantec care ti-l scriu Nu Nu vreau sa mai aud Iar scriu, dar nu vreau sa ascult Melodia asta Iar, mult prea mult Doare, mult...
atunci când limbajul nopții nu e somnul
de Gabriel Nicolae Mihăilă
în noaptea asta jumătatea goală de pat îți respiră apăsat în ceafă într-o limbă ce doar Ea o știa, nu știi cum să o calmezi așa cum doar Ea o făcea iei un diazepam, faci jumătate-jumătate, o convingi...
să așteptăm, să îngrijim caii și mâine
de Ela Victoria Luca
noaptea fără liniște e un fel de nechezat surd încalec grăbită alerg alerg mă ascund rup crengile incertitudinea nimic nu e mai fărâmicios ca o așteptare fără orizont senzația că mergi împotriva...
Absențe și luna
de Ioana Geier
Absențele fac să tacă sau să răsune cărămida în ziduri după cum tu te ridici și arunci cu pumnii înlăuntrul tău fie să rupi fie să prinzi aripi pentru a-nchide cumva noaptea cu nedefinita ei măreție...
Am vrut să te rănesc
de petre-iulian popescu
Am vrut să te rănesc cu gândul meu perfid, Să plângi și eu...privindu-te să tac... În ochi să-ți văd amarul tău sărac Cum tânguie durerea aiurind. În noaptea lumii să te-ajut să rupi Din părul tău,...
iar șinele erau curate, curate
de Daniela Bîrzu
La sfârșit ea i-a spus în prețul acesta vei obține două trei pâini, câteva cutii de suc de mere țigări fine și colecția din 64 din paris match De pe vremea aia Ca și cum tu ai fi un colecționar de...