"Cultul impersonalității" – 6539 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
LLLeconte de Lisle
Charles-Marie René Leconte de Lisle (n. 22 octombrie 1818 - d. 18 iulie 1894) a fost un poet francez, reprezentant recunoscut al curentului parnasianist, teoretician al „artei pentru artă“ și al interdependenței dintre poezie și știință. Leconte de Lisle s-a născut într-o îndepărtată colonie franceză, a cunoscut îndeaproape cultura Indiei și peisajul exotic, ceea ce se va reflecta în poezia sa. Creația sa poetică se caracterizează prin evocarea nostalgică a marilor mituri și civilizații străvechi orientale și occidentale, cu elemente meditative asupra condiției umane, propunându-și să ofere un ideal etic superior contemporaneității. Susține impersonalitatea în artă, descrierea exactă, reprezentările precise, expresia a unei erudiții riguroase, cultul frumosului și perfecțiunea formală. Scrie ciclurile de versuri Poeme antice, Poeme și poezii, Poeme barbare, considerate opera sa cea mai valoroasă. Poemele inspirate din peisajul tropical și descrierea animalelor exotice îl...
21 poezii, 0 proze
MCMiloš Crnjanski
Se naște la 26 octombrie 1893, la Csongrád (Ungaria), în familia unui notar sărac, Miloš Crnjanski. În 1896, familia Crnjanski se mută la Timișoara, unde Miloš va urma și liceul. Va scrie despre orașul de pe Bega de câte ori are prilejul, Câteva capitole din Migrații se desfășoară, de altfel, în locuri pe care timișorenii de azi vor putea să le identifice fără dificultate. 1901 - Moare Toma Crnjanski, tatăl său. 1911 - Participă, la Ciacova, la festivitățile desfășurate cu prilejul împlinirii unui veac de la moartea lui Dositei Obradovici. Crnjanski va avea mereu cultul înaintașilor, al întemeietorilor, al tradiției. 1912 - Termină, strălucit, liceul piarist din Timișoara. Scrie, sub influența lui Maeterlink și Rostand, piesa Cneazul blestemat. Se înscrie la Școala superioară de comerț exterior de la Rjeka. 1913 - La Viena. Pentru prima oară la Belgrad, cu clubul de fotbal din Novi Sad. Locuiește însă la Viena, la un unchi al său, comerciant. 1914 - Arestat, apoi înrolat și trimis pe...
3 poezii, 0 proze
MBMatteo Maria Boiardo
1440 (sau 1441) - 1494 Născut la Scandiano, lângă Reggio Emilia, într-o familie nobilă. În paralel cu importante funcții politice (a fost, pe rând, gentilom al curții ducelui de Ferrara, guvernator al Modenei și guvernator de Reggio, unde a și murit) a știut să trăiască în cultul poeziei. A scris numeroase poeme, atât în italiană cât și în latină, dar meritul său cel mai important rămâne acela de a fi creat modelul epocii cavalerești italiene prin capodopera sa, Orlando innamorato. Canțonierul său, intitulat Amorum libri tres (Cele trei cărți ale Iubirii) este probabil cel mai important produs al liricii italiene din secolul XV. Lucrarea parcurge bucuriile, suferințele și regretele iubirii sale pentru Antonia Caprara. Sonetele se disting printr-un decorativism prețios, de factură gotică, aplicat peste o vie sensibilitate peisagistică, înfiorată de briza hedonismului.
2 poezii, 0 proze
PHPaul Heyse
Paul Johann Ludwig von Heyse (n. 15 martie 1830 la Berlin - d. 2 aprilie 1914, München) scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1910 și-a asigurat un loc bine definit datorită contribuției aduse, atât practic cât și teoretic, la evoluția nuvelei. Motivația juriului Nobel: "ca omagiu pentru desăvârșita sa artă, pătrunsă de concepția idealistă, realizată pe parcursul unei lungi și importante, activități ca poet liric, scriitor dramatic, romancier și autor al unor nuvele de renume mondial". Heyse, născut în anul 1830 la Berlin, ca fiu al unui profesor universitar, Karl Wilhelm Ludwig Heyse și al lui Julie Salomon, evreică din familia lui Felix Mendelssohn, se formează într-un climat intelectual în care cultul pentru antichitate se îmbină cu admirația față de clasicismul german. După încheierea studiilor universitare la Berlin și Bonn (1848),unde audiase cursurile renumitului profesor Diez și-și dăduse doctoratul cu o teză despre aspectele poeziei provensale,...
0 poezii, 0 proze
florin vaduva
M-am nascut in 7 octombrie 1947,o toamna secetoasa,cum a fost de fapt tot anul.Mi-am petrecut copilaria in satul meu natal ce se numeste Vineti(nu stiu nici acum de unde a primit acest nume),sat ce apartinea de Plasa Spineni, apoi mai tarziu de raionul Vedea,regiunea Pitesti.Parintii mei au fost tarani mijlocasi,cinstiti,gospodari si avand cultul muncii bine inradacinat in constiinta lor,calitate pe care mi-au transmiso si mie. Cele sapte clase elementare,le-am absolvit la scoala din sat si pot sa spun ca am invatat destul de bine,dar nici la nazbatii nu prea aveam concurenta,fapt care l-a determinat pe tatal meu sa viziteze mult prea des scoala,ocazii in care ma"educa",asa cum stia el mai bine. Apoi am fugit de acasa si pe furis am dat examen la scoala profesionala,fapt care m-a departat de casa pret de trei ani,la Targoviste.A urmat apoi liceul seral,Scoala Populara de Arta,armata si mai multe cursuri de sase luni sau de doi ani,in diverse specialitati.Am activat ca instructor...
2 poezii, 0 proze
IGIon Gheorghe
◊ GHEORGHE, Ion (16.VIII.1935, Florica, Buzău), poet. ◊ Cărți publicate: Pâine și sare, București, 1957; Căile pământului, București, 1960; Țara rândunelelor, București, 1963; Cariatida, București, 1964; Nopți cu lună pe Oceanul Atlantic. Scrisori esențiale, București, 1966; Zoosophia, București, 1967; Vine iarba, București, 1968; Cavalerul trac, București, 1969; Mai mult ca plânsul. Icoane pe sticlă, București, 1970; Megalitice, București, 1972; Avatara, București, 1972; Poeme, pref. Marin Mincu, București, 1972; Cultul Zburătorului. Opiniile autorului despre lumea miturilor autohtone, București, 1974; Noimele, București, 1976; Dacia Feniks, București, 1978; Proba logosului, pref. C. Stănescu, București, 1979; Cenușile, București, 1980; Elegii politice, București, 1980; Zicere la zicere, București, 1982; Scripturile, București, 1983; Joaca jocului, București, 1984; Și mai joaca jocului, București, 1985; Condica în versuri, București, 1987; Zalmoksiile, București, 1988;...
8 poezii, 0 proze
EEschil
Eschil (525 î.Hr.—456 î.Hr.; greacă: Αἰσχύλος) s-a născut la Elefsina în anul 525 î.e.n. Tatăl său se numea Ephorion și era descendent dintr-o familie nobilă și înstărită. A participat la Bătălia de la Marathon (490 î.Hr.) și Salamina (480 î.Hr.) împotriva perșilor, unde a dat dovadă de curaj și devotament. Este supranumit \"părintele tragediei universale\". Tragediile lui Eschil prezintă conflicte puternice, bazate pe subiecte simple și concentrate, realizate într-un ton grav, iar eroii se află în luptă cu destinul, manifestat prin intermediul zeilor. Eschil a considerat drama (tragedia) un instrument de propagandă națională, o modalitate capabilă să trezească spectatorilor sentimente de care el însuși era profund animat: dragostea de patrie, cultul virtuții, supunerea față de zei. Eschil a introdus al doilea actor și a restrâns partea lirică în favoarea celei dramatice. A scris peste 90 de piese din care s-au păstrat doar 7: trilogia...
1 poezii, 0 proze
cristina constantin
7 poezii, 0 proze
Rroxanacazan
m-am nascut ca sa ma pierd in multime si din coltul cel mai ascuns sa-i observ miscarile. Ma pitesc in unghere de negura si de acolo rad de tine...
58 poezii, 0 proze
GDGabriela David
Sunt un fluture, azi ma ascund in coltul meu, parasita; maine zbor spre cele mai albastre si inalte clipe efemere. Sunt un vers, azi necitit si parasit pe-o coala orbitor de goala; maine, un castel de ganduri si patimi adanci. Sunt a nimanui cand versul parasit asteapta singur un suflu; sunt a tuturor cand castelul de ganduri se izbeste de ecoul unor pasi. Astept ecoul pasilor vostri. adresa mail:gabriella_cnx@yahoo.co.uk
34 poezii, 0 proze
Cultul impersonalității
de Daniel Aurelian Rădulescu
Mă joc de-un timp și eu de-a v-ați ascunselea în travestiul snob și reguli nu respect, tot mulțumit de mine; un prospect într-una, chiar de-s circumspect, ce nicidecum nu mă simt,... un hai-hui pe...
Anni-Lorei Mainka. „Jurnal pe bilete de autobuz”– „Fragmentar despre trecere”
de florin caragiu
Volumul „Jurnal pe bilete de autobuz” al lui Anni-Lorei Mainka (Ed. Brumar, 2010) mizează pe valorificarea catabolismelor dulci, amintindu-ne de Milan Kundera, mentorul poeziei micilor catabolisme....
Cultul vedetei
de Ciocan Marius Bogdan
La-nceput de secol Trist și înnegurat Bucureștiul geme Suprasaturat, De-atîtea vedete Pe metru pătrat. Pînă și Parisul Este surclasat. Sunt create școli Chiar și academii Care să transforme Niște...
Cultul pentru pasiunile nobile
de Luc de Clapiers Vauvenargues
Daca ai vreo pasiune care sa-ti inalte simtamintele, care sa te faca mai generos, mai plin de compatimire, mai omenos, sa-ti fie draga. Printr-o judecata foarte asemanatoare, cand iti vei fi luat in...
Cultul personalității
de Luchi Tenenhaus
Unui "boss" E frumos și e puternic Toți ciracii-i spun în cor... Dar când e depărtișor Îl transformă în... nemernic!
Cultul lui a fi
de marius nițov
pe suprafața liniștită a apelor de sus nu răzbate intensitatea durerilor se pierd seismele din adâncul meu dincolo de oglinda formelor eu sunt o parte continuarea unei voințe în afară întruparea unor...
cultul eroilor majestos tratat despre corupție la români
de Cătălin Al DOAMNEI
viziunea lui thomas carlyle din cultul eroilor nu este aplicabilă la lumea noastră frigul din miezul verii are o singură justificare întotdeauna când vine solstițiul de vară și se așează peste noi ca...
Despre cultul dezastrelor
de Dan Norea
Am început să pun pe hârtie aceste gânduri acum două săptămâni, dar le-am lăsat “în sertar” pentru o cizelare ulterioară. Astăzi am citit un articol scris de Andrei Pleșu “România în chiloți”, pe...
ICOANELE IN CULTUL ORTODOX
de Dumitru Staniloae
ICOANELE IN CULTUL ORTODOX Noi ne inchinam Domnului Hristos si cinstim pe Maica Domnului si pe Sfinti, si prin icoanele care ii reprezinta. Pe Maica Domnului si pe Sfinti ii cinstim in ultima analiza...
Tragediile Nimicului
de Laurentiu Moise
Despre cultul nimicului s-au adunat în decursul timpului toate mărturiile care impun (in)existența lui. Suntem nevăzători de generații întregi ai acestui lucru; poate o revelație să pătrundă acest...