Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Culcat în spaime"6098 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
32 rezultate
Claudiu Alexandru SurmeiCS

Claudiu Alexandru Surmei

AutorAtelier

Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge

1 poezii, 0 proze

Bogdan BurileanuBB

Bogdan Burileanu

AutorAtelier

Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...

6 poezii, 0 proze

Culcat în spaime

de Maria Prochipiuc

ca o fiară prihănindu-ți stelele pe fruntea cerului cuvântul desfășoară norii înfloresc cuvintele obrajii trandafirii e vremea secerișului în iubire îmi prelungesc sângele prin anotimpuri așez...

PoezieAtelier

cealaltă parte a numelui

de Ela Victoria Luca

dezlegată de sentimente îmi lipesc mâinile pe trupul tău culcat în plantația densă a întâmplărilor vocile tale urlă vocile tale ridică furtuni munți fluizi pe care merg hotărâtă ca atunci când îți...

PoezieAtelier

atacul paperasierilor vespertilieni

de Pestrea Ion-Daniel

ger roșu murmure din carbonifere depozite roase de fungi maxilare sfarmă piatră Zyraxes cel cu ochi galbeni și armură de stegozaur povestește cum circulă tutankamonii-cârtiță între straturi recrutând...

PoezieAtelier

Uimiri

de Adrian Munteanu

Din volumul Orele Tăcerii (Sonete 6), aflat în pregătire. Aceste 85 de sonete au fost scrise în 69 de zile și adună Teama, Necunoscutul, Răscrucea, Îndoiala, Spaima, Surprinderea, Rugăciunea,...

PoezieAtelier

Focul negru

de Gellu Naum

Cărți fără pleoape mângâieri impare arcane ale marilor refugii ochi al lui Scipio rostogolit în praf nici o precizie nu-mi mai jignește rigoarea de profet al umezelei la pragul sacrilegiului argila...

PoezieClasic

Inchisoarea animalelor

de remus radu

Inchisoarea animalelor O cheama Gaya. Pare a sti ce-i suferinta. Cu lacrimile uscate in doua santuri de sub ochi, inchisa intre drugii de fier ai unui grajd inalt, pe masura ei, asteapta de mai bine...

Atelier

Caleidoscop

de Cosmin Soameș

Caleidoscopul e acel obiect ciudat pe care, dacă îl răsucești pe toate părțile, fiecare dintre ele îți va dezvălui o altă imagine din ceea ce e cuprins înăuntru. Niciodată nu poți ști dacă ai văzut...

PoezieAtelier

o zi pe front

de felix nicolau

„O noapte de somn bun, numai una și toate poveștile astea se vor șterge” (J.P. Sartre, Greața ) căscă și se întinse ostentativ; nu era însă liniștit – iar avusese coșmarul acela cu armata (nu-ți poți...

ProzăAtelier

Păzitor la albine (7 - ultimul)

de Viorel Darie

Păzitor la albine (7 - ultimul) (din volumul "Bucovina plai de basm şi dor", povestire realizată de fratele meu Mihai Darie din Suceava) Dihania. Într-o seară târziu, după ce a venit tata iar eu...

ProzăAtelier

păpușa de cârpă

de Nache Mamier Angela

numărați loviturile de obuz în zidul ciuruit al vieții un nu știu ce o îmbie să deschidă largi porțile zilei un bărbat imberb și speriat apare călcat în picioare urlă disperă amenință cu gulerul ros...

PoezieAtelier

Imperiul Fanteziei

de Radu Lupu

Cu toții ne punem o seamă de întrebări ale căror răspunsuri tot în noi le căutăm,fiind singurii apți să ni le dăm.Cine suntem? Ce vrem de la viață,de la cei ce ne înconjoară și mai ales,de la noi...

ProzăAtelier

Jurnalul secret

de RUSU GEORGIANA

M-am dus în nisip si am adunat o bucățică dintr-o scoică roșie. Părea o bucata sângerie ,aproape fară consistență ,care-mi aluneca încet printre degete. M-am aplecat după ea, în locul unde căzuse și...

ProzăAtelier

Hoțului meu

de Ioan Suciu

Umblu singur pe strada purpurie cuprins de aroma îmbietoare de magie, păcălici si glumeți la colț dansează și pe mine jocul lor așa mă-ntristează. Nu mă lasă să respir, să-mi revin dupa spaimă, atâta...

PoezieAtelier

Oare, atât de aproape

de Constantin Popa Istrițeanu

Oare, atât de aproape să fie?! Viața de veșnicie Și clipa unui destin final Al celor de pe pământ Sau poate, al Pământului, Acest fir de nisip rătăcit În acest ocean infinit Univers numit. El,...

PoezieAtelier

Diana și amorul ei de ocazie

de Sorin Stoica

Mijea de ziuă și era deja al naibii de cald în acel început de iulie al lui '98. Spre răsărit, la margine de autostradă, o siluetă filiformă împărțea în două soarele lipit pe jumătate de linia...

ProzăAtelier

mă rog...

de Macovei Costel

mă rog Dumnezeului din mine și asta nu pentru că nu-L vreau pe Dumnezeul tuturor ci pentru că sunt unii care se cred mai prieteni cu Dumnezeu, mai aproape de El, mai plini de cuvântul Lui așa că-mi...

PoezieAtelier

Down into Earth

de Posogan Horea

O lumină cețoasă se revarsă prin cerul de frișcă al dimineții de vară. Orele lipicioase îți prind pleoapele de cearcăne cu mierea unui timp pierdut. Ninge cu viață. Un voal străveziu ca o imensă...

ProzăAtelier

Confesiune

de Emma Greceanu

De la o vreme trăirile mele se-așează liniștite. Blândețea-i aici, privind molatic cerul plin de nori. O crăpătură, asemeni unui portal, mă trimite cu gândul acasă. Cu ochii larg deschiși alunec în...

ProzăAtelier