"Critică parțială" – 13892 rezultate
0.03 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
critica-de-teatru-si-film
Teatru, film, spectacol, puncte-puncte
de Radu Herinean
teorie_si_critica_literara
Articole de teorie si critica literar?
de Adina Ungur
CartografieriCritice
Cartografieri Critice
de Ioana Geacăr
Bo Yang
În anii șaizeci din secolul al XX-lea a început să se folosească de pseudonimul Bo Yang. Se ocupă de formele literare deosebite. Scrie eseuri care abordează segmente particulare ale literaturii chineze, precum și pagini întunecate ale societăți chineze și establishment-ului politic. El critică aceste lucruri și le dezvăluie mecanismele. Prin aceasta a determinat o serie de reacții dure din partea societății. Pe 7 martie 1968, dat fiind faptul că a avut o influență directă asupra deteriorări relațiilor dintre popor și guvern, în Taiwan a fost condamnat la moarte. După un oarecare timp, a fost grațiat și pedeapsa i-a fost comutată la doisprezece ani de închisoare silnică. A fost exclus din partidul Guomindang, iar pedeapsa și-a ispășit-o pe o insulă-închisoare din Pacific. A fost eliberat în 1977. A stat la închisoare nouă ani și douăzeci și șase de zile. În 1984, a ținut prelegeri pe întinsul Statelor Unite despre tema „chinezii cei împuțiți“, redată apoi într-o carte. Aceasta a avut...
1 poezii, 0 proze
Antonio Porta
Antonio Porta (pseudonimul lui Leo Paolazzi) s-a născut la 9 noiembrie 1935 la Milano unde trăiește și în prezent. A făcut Facultatea de Litere susținând o lucrare despre D\'Annunzio și noile „poetici”. Face parte din grupul I Novissimi și din „gruppo \'63”. A fost redactor la revistele „il verri” și „Malebolge” și se numără printre fondatorii revistei „Quindici”. A fost redactor la unele edituri, iar în prezent este în comitetul de conducere al revistelor „alfabeta”, „Il cavallo di Troia”, „La gola” etc. Colaborează cu critică literară la cotidianul milanez „Corriere della sera”. A participat la manifestări de poezie vizuală în Italia și la Londra (1967) și a publicat două romane (Partita, 1967; Il re del magazzino, 1978) și o culegere de povestiri (Se fosse tutto un tradimento, Guanda, 1981). De asemeni, a scris teatru (La presa di potere di Ivan lo sciocco, Einaudi, 1974) și a scos antologia Poesia degli anni settanta (Feltrinelli, 1979), Foarte bogată este activitatea sa poetică:...
0 poezii, 0 proze
GGGeorge Gregorian
George Gregorian (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23 martie 1886, Sinaia, județul Prahova - 24 noiembrie 1962, București) este un poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, Gregorian face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice". A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra", „Rampa", „Contimporanul", „Mișcarea literară", „Calendarul", „Porunca vremii", „Universul" etc. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților" (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică" (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul Poezii, urmat de Țării mele (1925), La poarta din urmă (1934), Săracă țară bogată (1936), Lumini de seară (1936), Două fete dintr-un neam (1941). A obținut câteva premii...
1 poezii, 0 proze
NLNicolae Labiș
1935 - la 2 decembrie se naște, în familia învățătorilor Eugen și Profira Labiș, din satul Mălini - Poiana Mărului, județul Baia, Nicolae Labiș; Mama - originară din ținutul Neamțului (Topolița, pe apa Ozanei) - provenea dintr-o familie înrudită cu aceea a lui Ion Creangă; 1942 - începe cursurile școlii primare din satul natal, învățătoare fiindu-i chiar mama sa; 1944 – evacuați din pricina războiului, mama și Nicolae se stabilesc în satul Văcarea din părțile Muscelului. Aici Nicolae urmează clasa a III-a primară; 1946 - din acest an urmează cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni; 1950 - participă la Conferința de la Iași a tinerilor scriitori din Moldova. Debutează în Almanahul „Iașul nou” nr. 8 (decembrie) cu poezia „Fii dârz și luptă, Nicolae!” 1951 - este „consacrat” de revista „Viața românească” nr.6 (iunie) prin publicarea poeziei „Gazeta de stradă”; 1952 – se transferă la Liceul ,,Mihail Sadoveanu” din Iași. 1952-1954: Urmează cursurile școlii de Literatura și Critică...
111 poezii, 0 proze
HJHenry James
Henry James, OM (n. 15 aprilie 1843 — d. 28 februarie 1916), fiu al lui Henry James Sr., frate al filozofului și psihologului William James, respectiv al diaristei Alice James, a fost un romancier, critic literar, dramaturg și prozator american de la sfârșitul secolului al 19-lea și începutul secolului 20. James și-a petrecut cea mai mare parte a vieții sale în Europa, în special în Anglia, devenind spre sfârșitul vieții sale subiect al coroanei britanice. Deși Henry James este mai ales cunoscut pentru romanele, nuvelele și povestirile sale care sunt scrise din punctul de vedere al conștiinței personajelor sale, celebritatea sa literară se datorește opticii sale novatoare asupra literaturii, corelată cu evoluția filozofiei și psihologiei. James a contribuit semnificativ la analiza și critica operelor de ficțiune, insistând în mod cu totul particular asupra libertății tuturor scriitorilor de a prezenta propria lor viziune a lumii. Ideile sale novatoare asupra punctelor de vedere...
0 poezii, 0 proze
John Keats
John Keats John Keats (October 31, 1795 – February 23, 1821) was one of the principal poets of the English Romantic movement. During his short life, his work received constant critical attacks from the periodicals of the day, though politics, rather than aesthetics, often dictated those opinions. By the mid-nineteenth century, however, audiences began to appreciate more fully the significance of the cultural change his work both presaged and helped to form. Elaborate word choice and sensual imagery characterize Keats' poetry. He often felt himself working in the shadow of past poets, particularly Milton and Spenser, and only towards the end of his life produced his most original and most memorable poems, including a series of odes that remain among the most popular poems in English. Oscar Wilde, the aestheticist non pareil was to later write: "[...] who but the supreme and perfect artist could have got from a mere colour a motive so full of marvel: and now I am half enamoured of the...
0 poezii, 0 proze
GAGuillaume Apollinaire
Guillaume Apollinaire, pseudonimul literar al lui Wilhelm Albert Vladimir Apollinaris de Kostrowitzky, (n. 26 august 1880, Roma - d. 9 noiembrie 1918, Paris) a fost poet, prozator și critic de artă. Mama sa a fost o nobilă poloneză dar identitatea tatălui est incertă. Reprezentant notoriu al avangardei artistice de la începutul secolului XX, reformator al limbajului poetic, precursor al suprarealismului. Se naște la Roma, în 1880, și urmează școala la Monaco, Cannes și Nisa. Publică primele poezii în 1897 sub pseudonimul Guillaume Macabre. Sosește în 1899 la Paris pentru a exercita diverse meserii, de la cea de funcționar bancar la aceea de profesor particular. Împreună cu unul din elevii lui petrece un timp în Renania (Germania). Acolo, pe frumoasa vale a Rinului, se pare că și-a descoperit înzestrarea pentru poezie. Se stabilește definitiv la Paris în 1903, unde își începe colaborările literare în diverse publicații, după ce - încă din 1902 - își vădise talentul de critic de artă în...
135 poezii, 0 proze
CSCarl Spitteler
Carl Spitteler(n. 24 aprilie 1845, Liestal - d. 29 decembrie 1924) a fost un poet, nuvelist, romancier, dramaturg, critic și eseist elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1919, considerat "cel mai cunoscut scriitor elvețian de la începutul secolului". Motivația Juriului Nobel "drept apreciere deosebită pentru epopeea sa "Primăvara olimpică"." Carl Spitteler s-a născut la Liestal, Elveția, pe 24 aprilie 1845. După studiul dreptului la Basel, predă un timp teologia la Zürich și Heidelberg - catedră pe care o părăsește datorită convingerilor sale ateiste. Este un timp profesor particular, apoi de liceu (la o școală de fete din Bern), în cele din urmă redactor la Neue Züricher Zeitung. Din 1892 trăiește ca scriitor liber profesionist.În anul 1905 își ia doctoratul în filosofie la Zürich. La începutul primului război mondial pledează pentru neutralitatea patriei sale, fiind de aceea atacat de cercurile naționaliste din Germania. Opera sa pledează în exclusivitate pentru...
0 poezii, 0 proze
GAGrigore Arbore
Grigore Arbore (Popescu) (n. 11 iunie 1943, în Pietroșița (Dâmbovița)) Scriitor român stabilit în Italia, critic și istoric de artă, domeniu unde s-a exprimat strălucit. Studii in istoria lumii antice si arheologie (1965) si istoria artei (1970). Cadru didactic asociat la Institutul „N. Grigorescu“ din Bucuresti (1970-1972). Doctoral Degree in History of Art (1973-1975) la Scuola Normale Superiore din Pisa. Stabilit in Italia (1987). Din 1991, superexpert, apoi director tehnic (1995) in Consiliul National al Cercetarii (C.N.R.) al Italiei. Beletristica: Exodul, 1967; Cenusa, 1969; Auguralia, 1972; Poeme, 1974; Averse, 1976; Stolul de argint, 1979; Retrageri, 1979 (antologie); Din toate partile, 1984. Istoria artei si culturii: Futurismul (1976), Cetatea ideala a Renasterii: studiu asupra morfologiei formelor urbane (Bucuresti, 1976), Forma ca viziune: Bernini si stilistica baro-cului (Bucuresti, 1984), Arta in timpul monarhiilor absolute (UTET, Torino, 1997). A coordonat colectia...
3 poezii, 0 proze
AAArdeleanu Andreea
Critica nu poate fi decat constructiva, dar vreau sa stiti ca ceea ce scriu vine din suflet, pt suflet.
1 poezii, 0 proze
Critică parțială
de Constantin Colonescu
Cu o pană prea măiastră, Cu aleasă-ndemânare, Epigrama dumneavoastră Eratare.
Revista culturală \"Banat\" - avanpremieră parțială pe \"Agonia.net\"
de Ghinea Nouras Cristian
Așteptată cu nedisimulat interes, apariția numărului 2-3 al revistei de creație, cultură și civilizație „Banat” ce apare la Lugoj, a confirmat traiectoria ascendentă pe care se înscrie atât revista,...
Leontina lui Gheorghe Craciun
de angela furtuna
Gheorghe Craciun nu mai este. Acum, cand este vremea amintirilor despre marca lui inconfundabila, imi vine in minte un episod. In revista 22 din Anul XVI (799), Ioana Anghelescu a avut inspiratia sa...
Eugen Barbu - Tezism și literatură - 1
de Tudor Cristea
MAI MULT, poate, decât la oricare alt scriitor român, în cazul lui Eugen Barbu, receptarea critică a fost și continuă să fie influențată de caracterul și atitudinea omului. Născut în 1924 la...
Două pocnete suspecte de la vecini
de Dragoș Vișan
Noaptea s-a înșurubat în căușul palmei administratorului de bloc. Plata termoizolării acoperișului blocului va fi plătită chiar și de către chiriașii de la parter. Eșalonat, pe vreo zece luni, câte...
Alexandru Ivasiuc – promotorul revigorării prozei „obsedantului deceniu”
de Andrașciuc Gheorghe
Literatura are meritul extraordinar de a conserva și perpetua spiritul unei epoci. Diversitatea discursurilor promovate asigură credibilitatea acestei arte verbale. Alexandru Ivasiuc considera că...