"Credințe ,credințe" – 14340 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
TCTeodorescu Ioana Cristina
...cu un trecut obosit deja de dorinta de viitor,cu etape nu rareori stinse de greutate,cu o mama ce a stiut intotdeauna sa fie si cel mai bun tata,cu o inima adeseori mult prea incapatoare,cu prietenii rapuse de interese sau doar incompatibilitati,cu zambete luminoase sau sleite de falsitate,cu credinte negate mai intai de teribilism iar mai apoi de cunoastere,cu o dragoste neimplinita si un suflet intarit de insasi teama de a o vedea pierind incet...cu niste maini si o inima ce nu vor altceva decat sa scrie...si un viitor ce se anunta feeric,macar de numai pe hartie....ce poate fi mai mult de atat,biografie?
1 poezii, 0 proze
Ștefan Octavian Iosif
Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau și se \"completau\" în chip fericit: pe când interiorizatul Șt. O. Iosif se simțea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în...
0 poezii, 0 proze
ȘIȘtefan Octavian Iosif
Ștefan Octavian Iosif (11 septembrie 1875, Brașov - 22 iunie 1913, București) a fost un poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan...
77 poezii, 0 proze
Edward Avram
Un ilustru anonim, plin de mirari filozofice,nascut imediat dupa cutremur, crescut in comunism, devenit constient dupa, absolvent de o facultate care imi da dreptul sa laud sau sa injur scriitorii romani, cu 31 de ani adunati pe raboj, in care am incercat sa pricep si eu ce e cu literele facute cuvinte, idei, credinte.
4 poezii, 0 proze
Noica Rafail
Parintele Rafail Noica Fiul al marelui filosof român Constantin Noica, părintele Rafail s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară (practicarea credinței se reduce doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare). La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama (era englezoaică) și cu sora lui în Anglia cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic" (Celălalt Noica – mărturii ale monahului Rafail, însoțite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediție îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi și Pr. Ninel Țugui, Editura Anastasia, București, 1994, pag.24). Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În...
2 poezii, 0 proze
VAVasile Arcanu
Absolvent de liceu. După Revoluția din Decembrie am publicat numeroase articole în presa locală și centrală pe varii teme. •2001-2004 redactor șef al săptămânalului “Jurnal giurgiuvean”: •2004-2005, redactor coordonator al săptămânalului “Gazeta de Giurgiu” •2005 (decembrie) și în prezent redactor șef al singurului cotidian din județul Giurgiu, GIURGIUVEANUL •Din 2003 și în prezent corespondent zonal al cotidianului central “Jurnalul Național”, •după Revoluție, colaborator sporadic al unor publicații centrale "Jurnalul Național", “Oglinda”, “Chemarea credinței”, “Vestitorul Ortodoxiei” dar și locale: “Informația de Giurgiu”, “Vlașca” etc •colaborator al postului “Radio Giurgiu” și al televiziunii locale Tehnosat •fondator al publicațiilor ortodoxe: “Ortodoxia-lumină și har” și “Giurgiul ortodox” Volume publicate: •“Poarta Raiului”, un interviu cu Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist 1998 •“Pe aripile nopții”, volum de versuri cu binecuvântarea Î.P.S. Bartolomeu Valeriu Anania, 1999
2 poezii, 0 proze
DTDaniel Turcea
Născut în Tîrgu-Jiu la 22 iulie 1945. Absolvent al liceului „Nicolae Balcescu“ din Pitești (1963). Licențiat al Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din București (1968). Moare la 28 martie 1979 la nici 34 de ani. Debut în revista „Amfiteatru“ (1968). Bibliografia: „Entropia“ (Editura Cartea Românească, 1970) „Epifania“(Editura Cartea Românească, 1978) „Epifania“, colecția „Hyperion“(Editura Cartea Românească, 1982) Daniel Turcea este un mare poet creștin, despre care s-a scris mult prea puțin. El reprezintă un model de convertire, dar și de trăire intensă a credinței și a spiritualității creștine la Mănăstirea Cernica, unde și-a petrecut utimii ani din viață. Curajul și demnitatea de care a dat dovadă în fața unei crunte boli care l-a doborât „în floarea vârstei“ arată întregii lumi un creștin care a înțeles în profunzime planul divin și rostul omului pe acest pământ. Creația poetică a lui Daniel Turcea, împletită cu destinul tragic, unic în felul său în literatura noastră,...
33 poezii, 0 proze
RNRafail Noica
Rafail Noica (n. 1942) este un ieromonah ortodox la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Maldon, Essex, Anglia, iar din 1993 sihastru în Munții Apuseni. Este fiul marelui filosof român Constantin Noica. Părintele Rafail Noica s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară, practicarea credinței reducîndu-se doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare. La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama sa (care era englezoaică) și cu sora lui în Anglia, cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic". Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În protestantism se poticnește în special în textele...
5 poezii, 0 proze
CVCuviosul Ioan de la Valaam
Staretul Ioan de la Valaam a fost unul dintre marii duhovnici ai secolului XX, desi ramas necunoscut de multi . In scrisorile sale se regasesc asemanari cu arhimandrit ul Sofronie Saharov, ucenicul Sfantului Siluan. Asemenea acestuia din urma , care avea doua ierni de scoala, parintele Ioan provine dintr-o familie de tarani din Rusia. Adevarata sa scoala a fost rugaciunea si smerenia , caci "teolog este cel ce se roaga si cel ce se roaga este teolog". In viziunea Cuviosului Ioan, noi nu vom fi judecati dupa numarul închinaciunilor ori al metaniilor, nici dupa respectarea formala a multora din regulile exterioare ale credintei, ci dupa dragostea de Dumnezeu și de aproapele, de care depind duhovniceste viata și moartea noastra. Calea Dragostei, esentiala pentru a primi harul, implica însa virtutea smereniei în nenumaratele sale aspecte, asupra carora parintele nu contenește sa revina: cunoașterea propriei pacatoșenii, pocainta, necontenita învinovatire de sine, iertarea, dragostea de...
37 poezii, 0 proze
SCSergiu Grossu ( pseudonim Simion Cubolta)
Sergiu Grossu (născut în 1920, în satul Cubolta din Basarabia) a făcut studii de filosofie și teologie la București. A activat clandestin, începand din 1948, în mișcarea religioasă Oastea Domnului, interzisă de regimul comunist. Arestat în 1959 și condamnat la doisprezece ani de închisoare, a fost eliberat în 1962, în urma unui decret de grațiere. Soția sa, Nicole Valery-Grossu, a cunoscut la rândul ei teroarea temniței românești, experiență pe care a relatat-o în celebrul volum \"Binecuvantată fii, închisoare\". Împreună s-au stabilit în Franța în 1969 și au denunțat, decenii de-a rândul, în publicații proprii și în mass-media din Vest, persecuțiile la care erau supuși credincioșii din țările comuniste. Întreaga viață a acestei familii de luptători mărturisește despre invincibila forță a credinței. Sergiu Grossu continuă și astăzi, după dispariția soției sale, să amintească \"amnezicilor din conducerile democratice de zecile de milioane de victime care au suferit persecuția...
5 poezii, 0 proze
Credințe ,credințe
de manaila lucian
M-am născut într-o țară foarte credincioasă, Extrem de bisericoasă, Încât nici nu mă mir că suntem pe primul loc în lume la număr de prostituate Cu sau fără facultate. M-am trezit , astfel ,într-o...
Credințe înguste
de Coșarcă Adrian
Am întâlnit într-o noapte caldă, un prieten, Lângă o bancă crăpată, împăturită de frunze, Vegheată de un străjer înalt de fier, ce cu lumina Îmbrățișa străveziul pur al lacului. Mi-a zâmbit cu inima,...
credinte
de Alexandru Corneliu ENEA
Încă mai cred că sunt o superstiție vie, un fel de potcoavă veche pe care o întâmplare a găsit-o în drumul tău. Încă mai cred în necredința mea despre ce e rău când faci un bine și cred că răul este...
Puritatea simplei credinte
de Iulian Sgarcitu
A pășit smerit în simpla bisericuță de țară, Cu fruntea descoperită și colbul uliței pe tălpile Prea crăpate și arse de dogoarea pământului , După sfântul semn al crucii. Din tavan, de sub acoperișul...
Vise si credinte
de Stroie Mugurel Sebastian
Vise si credinte Am putut crede in vise atat timp cat ele nu erau noaptea.Atatea vise m-au abandonat mie insumi...Atatea credinte si vise s-au prabusit in fata privirilor mele disperate...Atatea...
despre pierderea unei credinte
de fuga nebuna
Ce stii tu, om fara pamant si fara cer, Ce-nseamna sufletul si ce se-ascunde-n el? i-am strigat grabit c-un gest necontrolat, pripit. Si mi-a raspuns: Stiu cum iubeste frunza ramul de care ea atarna!...
Datini, Obiceiuri, Credințe
de saveta ititesc
În data de 24 iunie, în calendarul creștin, se sărbătorește nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, în termen puțin mai popular Sânzienele. Sărbătoarea Sânzienelor păstrează în ea, ca toată tradiția...
Credințele comunității științifice
de Bogdan Dincescu
Poate părea ciudată ideea că în comunitatea științifică – adică a acelora care se numesc oameni de știință – ar putea fi anumite credințe. Doar metoda științifică presupune emiterea unor ipoteze și...
Provocarea credinței
de marius nițov
Vindecarea de vicii este o necesitate absolută în economia mântuirii. Să nu credeți că legați de lucrurile care degradează vă puteți ridica mai sus de nivelul pietrei. Și care sunt obișnuințele...
Unui uniat, despre schimbarea credinței
de Velimirovici Nicolae
Unui uniat, despre schimbarea credinței Scrisoarea a 139-a Introdus în bibliotecă de Chinez Nicoleta Unul dintre mai-marii bisericești din localitatea voastră te-a speriat spunandu-ți: Blestemat va...