"Consolare" – 2489 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
CNClaudio Rutilio Namaziano
Claudio Rutilio Namaziano (latino: Claudius Rutilius Namatianus; ... – fl 414-415) è stato un poeta latino di nobile famiglia gallo-romana. Nato forse a Tolosa, fu praefectus urbi di Roma nel 414. L'anno seguente o poco dopo fu costretto a lasciare Roma per far ritorno nei suoi possedimenti in Gallia devastata dall'invasione dei Vandali. Tale viaggio - condotto per mare e con numerose soste, dato che le strade consolari erano impraticabili ed insicure dopo l'invasione dei Goti - venne descritto nel De Reditu suo, un componimento in distici elegiaci, giunto all'epoca odierna incompleto; l'opera si interrompe al sessantottesimo verso del secondo libro con l'arrivo del protagonista a Luni, ma recentemente è stato ritrovato un nuovo, breve frammento che descrive la continuazione del viaggio fino ad Albenga. L'opera è ricca di osservazioni topografiche e citazioni di classici latini e greci. Il poemetto (scoperto nel XV secolo) raggiunge i toni più commossi quando esprime il clima di...
1 poezii, 0 proze
Yĕhudah Ha-Levi
Yĕhudah Ha-Levi nació en Tudela, actual Comunidad de Navarra en 1070. Es sin duda el máximo exponente de la poesía hebrea peninsular medieval. Tras dejar en su juventud su ciudad natal, cuna también de otros escritores ilustres, como el viajero Benjamín de Tudela y el filósofo Abraham Ibn Ezra, se estableció en las tierras musulmanas de Al Andalus, recibiendo allí una esmerada formación tanto en ciencias y medicina, como en leyes, teología y poética. Tuvo estrechas relaciones con los mejores poetas judíos y árabes de su época, gozando en vida de una fama extraordinaria. Tocó temas amorosos y báquicos, cantó a la amistad, lloró por la muerte de los seres queridos, reflexionó sobre asuntos muy humanos, ensalzó a Dios y trató de consolar a su pueblo en el exilio. Al final de su vida, dejó Sefarad y embarcó hacia Israel, deseando pasar sus últimos días en la añorada tierra de sus antepasados por él tan amada. Falleció en 1141.
1 poezii, 0 proze
ALAlfred Lichtenstein
Scriitor german expresionist. Studii juridice la Erlangen. S-a remarcat printr-o serie de poezii și proze scrise într-o manieră grotescă ce amintește de stilul prietenului său Jakob von Hoddis. A murit pe front la Vermandovillers (Somme). "Der einzige Trost ist: traurig sein. Wenn die Traurigkeit in Verzweiflung ausartet, soll man grotesk werden. Man soll spaßeshalber weiter leben. Soll versuchen, in der Erkenntnis, dass das Dasein aus lauter brutalen, hundsgemeinen Scherzen besteht, Erhebung zu finden." (Unica consulare: să fii trist. Cînd tristețea degenerează în disperare trebuie să devii grotesc. Trebuie să trăiești mai departe de dragul jocului. Trebuie să încerci să găsești încîntare în cunoașterea faptului că existența e făcută din glume cu totul brutale și pline de mîrșăvie.) *** Alfred Lichtenstein (* 23. August 1889 in Berlin-Wilmersdorf; † 25. September 1914 bei Vermandovillers, Somme, Frankreich) war ein deutscher expressionistischer Schriftsteller. Als Sohn eines...
14 poezii, 0 proze
CPCesare Pavese
1908 - 09 septembrie se naște la Santo Stefano Belbo (Cuneo), în apropiere de Torino, fiul lui Eugenio Pavese, funcționar la Tribunalul din Torino și al Consolinei Mesturini, ce provenea dintr-o familie de comercianți bogați. 1915-1926 - studiile la Torino; spre sfârșitul acestei perioade începe să-i citească pe D'Annunzio, Papini și scrie primele versuri. 1926-1929 - student la Universitatea din Torino, Facultatea de Litere și Filozofie. Studiază cu pasiune literatura clasică și engleză, începînd să fie interesat și de literatura americană cu gândul la o bursă la Columbia University, bursă pe care n-o va obține niciodată. 1930 - își susține lucrarea de diplomă, dar nefiind înscris în partidul fascist, nu poate deveni asistent la Universitatea din Torino. Predă ca suplinitor latina în afara orașului Torino. 1933 - se înscrie în Partidul Național Fascist și astfel poate deveni profesor suplinitor de italiană chiar la liceul la care a studiat și el, în Torino. Colaborează la editura lui...
7 poezii, 0 proze
TCTraian T. Coșovei
Traian T. Coșovei (n. 28 noiembrie 1954) este un poet român aparținând generației literare 80. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. La 4 ani știa deja să citească și debuta artistic dictând poeme musafirilor săi. Fire temperamentală, nonconformistă și puțin cam impulsivă, devine în scurt timp cunoscut pentru caracterul său. Odată cu intrarea la școală, își schimbă și preocupările, orientându-se către construcția de navete spațiale în podul casei, din resturi de televizoare și frigidere. Acest elan creator dispare în momentul intervenției locatarilor, îngrijorați de ascensiunea foarte gălăgioasa a micului astronaut. Totuși, reușește să se consoleze împreună cu prietenii tăind cablurile antenelor TV și aducând astfel pentru o săptămână liniștea absolută în casele vecinilor. Marcat puternic de separarea părinților, pe când avea 12 ani, găsește remediul citind foarte mult și devenind un client permanent al Librăriei Sadoveanu din București. Aici se interesează de scriitori...
33 poezii, 0 proze
ȘTȘtefan Gh. Theodoru
Scriitorul Ștefan Gh. Theodoru s-a născut în 11 iunie 1921 la Brăila. Tatăl său a fost inginer constructor și este urmașul unei vechi familii românești, iar mama este descendentă a unuia dintre căpitanii de panduri ai lui Tudor Vladimirescu. La vârsta majoratului opteaza pentru profesia pe care a avut-o și tatăl său, urmând Facultatea de Construcții din cadrul Școlii Politehnice din București, pe care a absolvit-o în anul 1946. În timpul vacanțelor a participat la instrucție în cadrul unei unități de elită a Armatei Române, Regimentul Pionieri-Gardă. În vara anului 1944 participă , având gradul de sergent t.r., la consolidarea și apărarea liniei de fortificații Focșani – Nămoloasa. Pe timpul întoarcerii armelor și-a comandat cu competență și curaj subordonații, fapt ce a făcut ca subunitatea pe care o comanda să nu aibă nici o pierdere. Datorită meritelor dovedite pe front, ulterior a fost avansat până la gradul de maior în rezervă. După război, paralel cu activitatea de constructor,...
4 poezii, 0 proze
ADAntonia Dragomir
http://astrolog-psiholog.ro/ http://blog.astrolog-psiholog.ro/ http://antoniadragomir.astrograma.ro Antonia Dragomir, astrolog absolvent al scolii de astrologie Fidelia si psiholog masterand specializat in probleme de cuplu si sexualitate (licentiata la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti, Master „Familie si Societate“, Universitatea Spiru Haret, cursuri formare in psihologie clinica, Facultatea de Psihologie, Universitatea Titu Maiorescu), realizator si prezentator al emisiunii Tele-zodiac (care a fost transmisa in direct pe posturile tv Antena 1, Euforia, OTV si Favorit), consilier astrologie psihologica (consiliere telefonica, consilire la cabinet si prin intermediul paginilor de web personale si publice), si redactor colaborator pe teme de astrologie.
1 poezii, 0 proze
JFJames Elroy Flecker
James Elroy Flecker (5 November 1884 - 3 January 1915) was an English poet, novelist and playwright. As a poet he was most influenced by the Parnassian poets. He was born in London, and baptised Herman Elroy Flecker, later choosing to use the first name "James", either because he disliked the name "Herman" or to avoid confusion with his father. "Roy", as he was known to his family, was educated at Dean Close School, Cheltenham, where his father was headmaster, and Uppingham School. He studied at Trinity College, Oxford, and Caius College, Cambridge. While at Oxford he was greatly influenced by the last flowering of the Aesthetic movement there, under John Addington Symonds. From 1910 he was in the consular service, in the Eastern Mediterranean. He met Helle Skiadaressi on a ship to Athens, and married her in 1911. His most widely known poem is "To a poet a thousand years hence". The most enduring testimony to his work is perhaps an excerpt from "The Golden Journey to Samarkand"...
1 poezii, 0 proze
RRRegina Maria a Romaniei
Majestatea Sa Maria, Regină a României, Principesa a Romaniei, Principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, născută Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg și Gotha (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia — d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul României), a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, consoarta regelui Ferdinand și regină a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Regina Maria a României a fost inițial Principesa de Edinburg. A fost fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg și Gotha, cel de al doilea fiu al Reginei Victoria, mama sa a fost Marea Ducesă Maria Alexandrovna, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. În consecință, Prințesa Maria este nepoata Regelui Edward al VII-lea și verișoara primară a Țarului Nicolae al II-lea și a Regelui George al V-lea. A fost supranumită de popor "Mama răniților", "Regina-soldat", pentru atitudinea ei bravă din timpul Primului Război Mondial, când, alături de doamnele de la...
3 poezii, 0 proze
Ghenadie Nicu
Ghenadie Nicu (n. 13 februarie 1963, Bălți, Republica Moldova – d. 19 august 2019, Chișinău, Republica Moldova) a fost un scriitor și publicist român, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România, autor al volumelor Calmant pentru Alter Ego (prefață de Eugen Lungu) și Deșertul consoanelor (prefață de Nicolae Leahu). A lucrat ca redactor asociat la revista literară Semn. A fost colaborator, cu tablete săptămânale, la Ziarul de Iași și redactor la portalul de știri Deschide.md din Chișinău.
0 poezii, 0 proze
Consolare
de bogdan dragomir
Uneori cânt psalmi lungi cuvintele ca o aerisire în fisura sensului pe măsura lui Babel se înalță diminețile viitoare una cu pământul ca un ecou răsună până la capătul celălalt al cântecului
consolare
de Liviu Nanu
sunt urs. și n-am unde m-ascunde amenințat de vînător îmi caut locul verde unde lovit de-alice am să mor poate ajung pe-o pardoseală să gîdil tălpile frumoasei și-apoi pe blana mea de fiară să facă...
Consolare
de Florin Hulubei
am înțeles târziu cu șira spinării scăldată de transpirația rece (o votcă tare și inodoră băută pe nerăsuflate) că niciodată nu trebuie să ai încredere în soarta schimbătoare și perversă ca o femeie...
Consolare
de Mincu Raluca
Metafora mea se decojește de straiele ei de înger Și mă dor tălpile căci calc doar pe cuvinte aspre. Mi-am înghițit dramele de alcool și de fum , În urma i-am lăsat trecutului scrumiera de vise...
Consolare
de Constantin Colonescu
Complexe ai că ești cam scund? Acesta-i un aspect secund, Căci capul e mai însemnat. (Al tău e mare și pătrat.)
Consolare
de Mihai Miro
Dac-o fi și ne vom duce, -Liniștit spune poporu- Ne va înjgheba o cruce, Premierul Croitoru. ÎNJGHEBÁ, înjghebez, vb. I. Tranz. A alcătui, a face ceva (la repezeală, improvizând din materiale puține,...
Consolare
de Dumitru Sava
iar m-au omis de la Nobel nu sunt trecut pe listă am mai rămas câțiva pe-afară dante… shakespeare… goethe verlaine… esenin… eminescu… se spune că pe ei nu i-au trecut pentru că nu îl vor cum nici eu...
Consolare
de Maran Corina
"Cea mai mare glorie nu o dobândești atunci cand nu ești doborât niciodată, ci atunci când te ridici după ce ai căzut." - Confucius Consolare Povața e ințeleaptă Și utilă deseori. Urcă treaptă dupa...
Consolare
de Zaharia Ramona
Pentru toate câte se îngrămădesc în fascicule de îndoială există și tristeți trăite umăr la umăr, jocul mării pe cadrul alb al prezentului și diminețile în iarba înaltă cu povești despre oameni și...
consolare
de nicolae tomescu
Nu-și face tema ăsta mic ? Răbdare să avem un pic O să înceapă el să scrie Când va intra în pușcărie.