"Coborând scara" – 8457 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
SCScarlat Callimachi
Scarlat Callimachi (n. 20 septembrie 1896, București - m. 2 iunie 1975, București) este un scriitor român în vecinătatea mișcării de avangardă, cultivând o poetică între constructivism și expresionism. A fost licențiat în drept și a fost gazetar în presa comunistă, colaborând la Facla, Chemarea, Clopotul și altele. A fost redactor-șef la revista Punct și director al ziarului Glasul nostru din Botoșani. În 1933 a fost închis pentru pamfletul Căderea Babilonului. Opera Frunze, 1920 Tăceri imobile, 1921 (copertă și ilustrații de Dall Zamphiropol) Alb și negru, 1927 Erotice, 1933 Octombrie 1917, Colecția Orizont, București, 1946 (cu un portret și două desene de Aurel Mărculescu) Căderea Babilonului, E.S.P.L.A., București, 1956 Un călător prin U.R.S.S., Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1960 Ritmuri de clopote, Editura pentru Literatură, București, 1968 Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Scarlat_Callimachi_(scriitor)
5 poezii, 0 proze
DNDumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
MAMondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
GMGeorge Murnu
George Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, București) a fost un scriitor, traducător și istoric de origine aromână (macedoromână) (vezi Hristu Cândroveanu "Un veac de poezie aromână"), membru corespondent al Academiei Române. Cel mai prestigios scriitor aromân modern, George Murnu, s-a născut la 1 ianuarie 1868, în cătunul Brazi, de lângă orașul Veria, în Macedonia, nu departe de râul Bistrița. A crescut însă la Veria, localitate aflată într-un grup de alte așezări aromânești - Marușea, Șelea de Sus, Șelea de Jos, Xirulivad, ce se continuă spre nord-vest, până la actuala graniță a Greciei cu Yugoslavia, cu un alt șir de comune și târguri locuite de aromâni, unele mai noi, altele mai vechi, cum sunt Neaguste, Cândrova, și Grămaticova, Fetița, Paticina, către muntele Caimaccealan. O regiune deschizându-se și coborând înspre miază-noapte și răsărit prin câmpia Sărunei (Salonic), iar înspre vest și sud-vest urcând mereu prin culmile munților Veriei mai întâi...
9 poezii, 0 proze
Negoiță Irimie
Negoiță Irimie (n. 30 septembrie 1933 - d. 19 februarie 2000) a fost un poet român ploieștean. Opere * Cascadele luminii, Editura pentru Literatură, București, 1964 (prefață de Ioanichie Olteanu) * Dor de infinit, Editura Tineretului, București, 1966 * Joc de planete, Editura Tineretului, București, 1966 (cu ilustrații) * Echilibru indiferent, Editura pentru Literatură, București, 1969 * Patima ciocârliei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970 * Ramură solară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972 * Aluzie marină, Editura Eminescu, București, 1973 * Colorând o frază, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978 * Strada cu un singur număr, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983 * Patria limbii române, Editura Militară, 1985 * Desen după natură, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988
2 poezii, 0 proze
CACovoran Andrei Alexandru
1 poezii, 0 proze
DAdaniel aporof
m-am născut într-un neam de extratereștri, am primit cea mai alesă educație, am fost fericit, iar când mi-a venit vremea am coborât printre oameni to get in some trouble
5 poezii, 0 proze
Ion Rosca
Nascut si copilarit tare demult in com Bulzesti, jud Dolj Acum... Sunt un arhanghel coborât De pe un zid de mănăstire Și căruia i s-a urât De-atâta searbădă iubire. Privirea nu-mi mai cată-n cer Fiindcă la mine, sub sutană, Se află-ascuns un lucifer, Simțind iubirea ca pe-o rană....etc etc In rest... inginer... mi-e dor... A,am publicat doua volume de poezii: Ninsori târzii, în 2006 la editura MJM Craiova și Decor în asfințit în 2008,la aceeași editura. Lansare de carte, critici literari locali, sinceri, fericiti ca au citit aceste cărți (cunoașterea nu aduce totdeauna nefericire)
1 poezii, 0 proze
RRRadu D. Rosetti
Despre familia Rosettise stie ca e una dintre familiile boieresti foarte vechi din Tarile Romane. Era originara din Italia, unde radacinile ii coborau pana la inceputul secolului al XIV-lea. O ramura a sa si-a continuat existenta acolo, cu succesiuni remarcabile, iar o alta a ajuns la Constantinopol. De acolo, primii reprezentanti ai ei au poposit prin secolul al XVII-lea in Tarile Romane, unde s-au despartit in doua ramuri. Una s-a stabilit in Valahia, iar cealalta in Moldova. In ramura valaha, Radu D.Rosetti (1874-1964) era fiul lui Dumitru Rosetti, deputat si ziarist, cunoscut si sub pseudonimul Max, descendent din contele Nicolae Rosetti, care fusese ginere al lui Constantin Brancoveanu. Radu Rosettia fost, cum scrie George Calinescu, un avocat abil, dar si un scriitor prolific, adaptand pentru literatura romana o maniera franceza a vremii, prin poezii sentimentale ce ilustrau viata celor de jos. Potrivit aceluiasi George Calinescu, "cu Radu D. Rosetti se inaugureaza la noi o...
1 poezii, 0 proze
GRGiovanni Raboni
S-a născut la Milano în 1932. A studiat dreptul exercitându-și profesia pentru un timp, apoi a devenit consultant editorial (a condus frumoasa colecție de poezie „Quaderni della Fenice” de la editura Guanda din Milano), colaborând la reviste („Paragone”, „Quaderni piacentini”, „Tuttolibri”) și la unele ziare („Il Giorno”, „Il Messaggero”). După două plachete (Il catalogo è questo, 1961; L´insalubrità dell´aria, 1936), publciă Le case della Vetra (Mondadori, 1966), Cadenza d´inganno (Mondadori, 1975), Il più freddo anno di grazia (Edizioni S. Marco dei Giustiniani, Genova, 1978, cu două prezentări de Vittorio Sereni și E. Siciliano), Nel grave sogno (Mondadori, 1982). Și-a strâns în volum critica literară (Poesia degli anni sessanta, Editori Riuniti, 1976) și unele micro-povestiri (La fossa di Cherubino, Guanda, 1980). A tradus din Baudelaire, Apollinaire, Proust. Făcând parte din așa-zisa „linie lombardă”, Raboni e un poet cu o statură proprie, atent să-și construiască...
0 poezii, 0 proze
Coborând scara
de Adrian Munteanu
csenârtăbm-ăctmismucișatraosătsirtațaivi-ătrucs sceticiamămueiamuneracn-apilcișsnujama
Constantina coborând scara
de Marcel PETRISOR
Într-o clipă dintr-o vară Prins în trebi de heruvim Remarcasem într-o doară Mersul tău de domnișoară Într-o bancă cenzitară Cu morgă de țintirim N-ai avut ochi pentru mine Și parol, nu-i de mirare;...
Scara sufletului2
de Felix Onofrei
cobor scara sufletului meu nu mai ating liane_doare nu mai ating varfuri in urcare; pe scara sufletului meu sunt presarati graunti de sare ce stapanesc iubiri amare; nu-i fiere,e purtata miere de...
gand varatec
de Sorinel Popa
portocaliu si violet se-amestecau intr-un concert radeau notele diafane, cele inalte prinse in clame stau agatate de sanii tai cuminti cu aura de sfinti rosu verde oranj note-n deranj urcand coborand...
mea culpa
de Elena Ciobanu
mă prind uneori în tot felul de jocuri îmbârligate, le strig unora, le vorbesc altora, zâmbesc pe alături; de cele mai multe ori doar privesc înghesuiala de glasuri. coborând scara nu știu unde anume...
Cum se numara vesnicia?
de Adriana Bochis
eternitatea se numara cate doi, imi spuneai tremurat pe atunci ne ascundeam in tribunele stadionului mut acolo numai trairile noastre obisnuiau sa faca valuri uneori stateam cu fruntea lipita de...
coffee and cigarettes
de Elena Ciobanu
de fapt eu treceam doar din greșeală pe acolo, ca și cum aș fi știut să fac altfel, dar nu mai intreb, de fapt, venisem doar să văd dacă mai există lucruri care se pot spune in plus, știi și tu,...
Cercuri sparte
de silviu dachin
Pe scara coborând dinspre ceruri Spre absurdul sufletului meu Îngerii fac minuni. Colțuri de stea mi se întâmplă mereu În partea stângă a pieptului, Chip de zi, de noapte… Ascult și timpanele cresc...
sâmbete purtate pe dos
de Lory Cristea
bună seara spuneai o dată urcând de două coborând aceeași scară înclinată vezi asta-i precum coaja pe pâinea uscată pierdut profunzime caut miros de unde-ai aflat că-ți port sâmbetele pe dos * * *...
Cuvantul
de Andreea Nicolae
Ca si vantu-n lume, un vesnic hoinar, Asa-i si poetul, om fara hotar... Calator prin suflet, miscator ca apa E poetu-n lume, iar lumea-i e groapa... Stand sub stresini ude din uitari si lacrimi...