"Ciobanii se adună în Merțane..." – 9438 rezultate
0.03 secundeMeilisearchIosif Andrei
Cioban pana la 24 de ani, in prezent student la matematica. Imi place sa adun si sa scad oamenii din animale domestice, sa privesc cum se inmultesc iepele, sa adorm in fin. La coasa am fost intotdeauna lenes, adica mi-a placut sa raman in urma cu fetele. De aceea cred ca fetele sunt cosite cel mai la urma. Intai se duc oamenii lot. Nu am scris nimic nimanui, niciodata. Am zis numai. Acum ca am si invatat literele o sa le pun si pe ele sa ma invete.
3 poezii, 0 proze
Barbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
Anca Ciobanu
M-am nascut in singura zi din vara in care toti se asteapta sa toarne cu galeata-si chiar a turnat.13 ani am fost suparata pe ploaie ,pana cand am realizat ca simbolizeaza belsugul-nu pe cel material,ci pe cel spiritual. Multi si-au imaginat ca mai am un nume legat de un sfant,de ziua in care m-am nascut-o vreme am considerat ca sunt fata cu parul de ape datorita ploii de mai sus-dar doar mi-am imaginat povestea…sau cine stie?Poate inca nu s-a dus vremea copilariei. Iar cat timp am fost soarece de biblioteca mi-am dorit sa devin medic sau profesor;la inceput de liceu mi-am dorit sa fiu actor,iar catre final mi-am dorit sa scriu,sa citesc,sa dictez sau sa evadez. Intre timp am devenit studenta,dar nu am de gand sa fiu absenta la admiterea de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din iulie 2010. Despre mine nu am scris niciodata,nici urat si nici frumos-poate doar fara rost-si totusi sper sa fie un pas mai mult spre maine decat spre ieri cand nebunia se transformase in...
11 poezii, 0 proze
marius ciobanu
Nu stiu ce mare lucru as putea sa spun despre mine. Am publicat prin ceva reviste in timpul liceului si intr-o antologie undeva prin 1999 care se numea "Melancolii la ore princiare". Au urmat apoi foarte multi ani in care nu am mai scris nimic si nu stiu daca pentru ca nu am mai putut sa scriu sau pentru ca nu am mai vrut sa scriu. Am luat-o de la inceput de un an aproape si inca mai am multe de invatat. Ii multumesc in primul rand domnului Constantin T. Ciubotaru care desi nu mi-a fost dascal mi-a transmis cumva ceva din dragostea dumnealui pentru scris.
33 poezii, 0 proze
Alexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
Anton Pann
Anton Pann (născut: Antonie Pantoleon-Petroveanu) (data nașterii incertă, între 1793-1797 - m. 4 noiembrie 1854) este un poet, compozitor de muzică religioasă, profesor de muzică religioasă, foclorist, literat, publicist, de origine aromân, compozitor al muzicii imnului național al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii. Prin prescurtarea numelui de familie și românizare va fi numit Anton Pann. Este fiul lui Pantoleone Petrov, un cioban vlah, sărăcit și devenit căldărar, după obiceiul vremii, din Sliven, o localitate din Imperiul Otoman, aflată în Bulgaria de astăzi, iar mama sa se numea Tomaida. Între anii 1806 și 1812 se refugiază în urma războaielor ruso-turce la nordul Dunării, unde devine corist în catedrala ortodoxă din Chișinău, Basarabia, la partida de Soprani. OPERA Calendarul lui Bonifatie Setosul Versuri musicești Poezii deosebite sau cântece de lume (1831, 1837) Călătoria Însoțirea Luniță luminătoare...
16 poezii, 0 proze
Simion Giurgeca
S-a născut la 13. 02. 1922 în comuna Bolda, județul Timiș, unde a copilărit și a urmat (de la 6 ani) 5 clase primare. Din 1933 până în 1938, urmează cursurile Școlii Normale de învățători din Timișoara și totodată, se înscrie la Conservatorul Municipal din Timișoara, studiind vioară și compoziție. În clasa a V-a, la 16 ani, în 1938, odată cu introducerea dictaturii regale, este arestat și întemnițat la penitenciarul și închisoarea militară din localitate, ca făcând parte din organizația F.D.C., unitatea C.gr. 71. După procesul care a durat doi ani, în 1940, i se aprobă continuarea școlii la liceul „C.D. Loga”. În 1942, prin descoprirea unei acțiuni F.D.C, în frunte cu Sadovan Ion, comandantul de atunci al F.D.C pe țară, cu Ionel Moldovan, Tripa Octavian ș.a., fiind urmărit, se refugiază pe la stânele din munții Semenic, la ciobanul Băncilă, originar din părțile Bozoviciului. În toamna aceluiași an este recrutat. Participă la război în Est și Vest, până la terminare, în 9. 05. 1945, în...
3 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
Ciobanu Marius Dan
3 poezii, 0 proze
Ciobanu Sergiu
Nascut, crescut, educat, desirat, alungat, mangaiat, despuiat, imbatat, asteptat... in Brasov
8 poezii, 0 proze
Ciobanii se adună în Merțane...
de Ionescu Teodor
Ciobanii se adună în Merțane Își mână oile pe stadioane Răcnesc și behăie în mod barbar Când minte nu-i, efortul în zadar
Povești nemuritoare (după aderare) I
de Lory Cristea
Albă ca Zăpada crescuse mare și frumoasă, așa încât începând de pe scara blocului (palatului) unde locuia și pââână la centru, adică centrul țării, se auzise despre ea că n-are nici măcar o carie pe...
Nopți carpatice
de Alexandru Bogdanovici
În noaptea grea se odihnesc Carpații, - cirezi de zimbri cu capul frânt pe labe. Ecoul tace în silabe, Cascadele se-ngână somnolent. În coama vânătă dorm spații, Mitologii, legende dorm și anii, Și...
Povestea Lunii
de Stancu Leliana
Mă asemuie mulți veneratei Artemis, fiica lui Zeus și a muritoarei Leto, datorită nesfârșitelor mele plimbări prin sălbaticele păduri ale Muntelui cel Falnic; mă evocă vânătorii cu arc și săgeți,...
Să ne fim stăpâni!
de Camelia Tripon
Să ne fim stăpâni! În mine stăruie de ani de zile o întrebare, sau mai degrabă o durere. În locuri cu un teren stâncos sau chiar în zone deșertice, oamenii au dezvoltat mari culturi și civilizații....
Spre necunoscut. Capitolul X
de nicolae tomescu
A stat Constantin prin București mai mult rupt de foame decât sătul. Umbla prin piețe și în schimbul a câtorva legume ajuta negustorii la descărcatul și aranjatul mărfii. S-a aciuit, apoi, pe lângă...
Fragment de roman
de nicolae tomescu
A stat Constantin prin București mai mult rupt de foame decât sătul. Umbla prin piețe și în schimbul a câtorva legume ajuta negustorii la descărcatul și aranjatul mărfii. S-a aciuit, apoi, pe lângă...
Toamnă la Voroneț
de Viorel Darie
Toamnă la Voroneț Viorel Darie Cer albastru-pur, nobil ca o coroană princiară, romantic ca spiritul unei fete frumoase. Pajiști cu otavă de un verde-deschis intens. Frunze sclipind sub razele...
Umbre (Fantomele trecutului) 4
de Cezar C. Viziniuck
Dar cine era de fapt această Lili, Liliana Tcaciuc? Nimeni din sat nu știa exact. Unii spuneau că este sora Mariei Jigău, soția ciobanului Vasile Jigău, Maria fiind de prin partea Iașului, alții că e...
Balada transhumanței
de Darie Ducan
Lumea se învârtește în jurul cozii Ca și când de acolo ar trebui să se nască. S-au șmecherit ciobanii, Și-au trimis oile să devină prostituate Pe Centura de asteroizi a Căii Lactee. Le alungă și...
