"Cină la spital" – 20231 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
MCMihail Crama
(pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad) s-a născut la 01 ianuarie 1923 s-a stins din viață la data de 16 aprilie 1994 Mihail Crama (1923-1994) este cunoscutul premiant al Fundatiilor Regale (Decor penitent, 1947) si al Academiei Romane, Premiul Mihai Eminescu pentru antologia Imparatia de seara, 1979, care include volumele de versuri aparute anterior: Decor penitent, 1947, Dincolo de cuvinte, 1967, Determinari, 1970, Codice, 1974, Ianuarii, 1976 si ciclul inedit Decor penitent II, volum reeditat si in editie bilingva (The realm of dusk, 1984). Publica, de asemenea, volumele de versuri: Trecerea, 1981, Dogma, 1984 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1985), Intrarea in legenda, 1990. Postum, ii apar volumele Copil la Curtile Romane, in anul 1995, si Cina cea mare, in 1998. Poetul a fost si autor al unor romane de inspiratie autobiografica, Singuratatea din urma, 1986, si Calator spre portile asfintitului, scris intre 8 aprilie 1988 si 4 decembrie 1991, ramas pina astazi...
8 poezii, 0 proze
NANicolae Avram
Licențiat în drept Cântece de sinucigaș ( cartea I ) - Mesagerul 2000 Litanii pentru diavol - Ideea Europeană 2006 Cântece de sinucigaș ( cartea a doua ) – Vinea 2008 Îngrijitorul ediției „Iată cina. Iată taina” – poeme de Aurel Onișor – Eikon 2007 (avrampoems@yahoo.com) „Avem de face cu un poet adevărat, Nicolae Avram, din Beclean, Bistrița – Năsăud, un poet al cărui „cinism” liric, de mare forță frizează tragismul existențial, altminteri decât în „joaca de tragicul” întâlnită din abundență la mulți postmoderniști de profesie” Constantin STÃNESCU în „Adevărul literar și artistic” „Nicolae Avram nu e, cu certitudine, un ludic postmodernist și se află la polul opus modelului „optzecist” ; el scrie o poezie intens tragică ( și în descendența marilor poeți tragici ), pe care aș numi-o post-agonală. Vechile teme moderniste ale răului universal și ale sinuciderii, uzitate până la demonetizare, capătă a proaspăt – întunecată splendoare în poezia lui Nicolae Avram. ( …) Nicolae Avram...
17 poezii, 0 proze
Nicolae Avram
Nicolae Avram este licențiat în Drept și membru al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud. A debutat cu volumul „Cântece de sinucigaș (cartea I)” (2000), pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor – secțiunea debut, la Colocviile Coșbuc, Bistrița (președintele juriului: Cezar Ivănescu). A mai publicat „Litanii pentru diavol” (2006) și „Cântece de sinucigaș (cartea a doua)” (2008), volum distins cu premiul „Radu Săplăcan”. A îngrijit ediția „Iată cina. Iată taina”, cuprinzând poemele postume ale lui Aurel Onișor (2007). "Federeii” , Casa de Editură Max Blecher, 2010 Despre FEDEREII: „Cu o poezie ca aceasta nu se poate trișa, ea te aruncă în miezul literaturii dure și autentice dintotdeauna, de la Jack London la Irvine Welsh, vizitându-i, de pe tărâm autohton, pe George-Mihail Zamfirescu sau pe Arghezi... Dacă își va găsi cititorii, n-am nici o îndoială că Federeii va fi o carte despre care se va vorbi și, mai ales, care-i va face pe câțiva să se simtă mai puțin singuri,...
1 poezii, 0 proze
CBCamil Baltazar
Camil Baltazar (n. 25 august 1902, Focșani, d.27 aprilie 1977, București) este pseudonimul literar al lui Leibu Goldenstein (sau Leopold Goldstein) și desemnează un poet român evreu din perioada interbelică. Poetul cultiva versul tradiționalist și poezia intimistă. Deși în perioada 1947-1976 a publicat alte 8 volume de versuri, poetul a intrat, treptat, într-un con de umbră. Vecernii, 1923 Flaute de mătase, 1923 Reculegeri în nemurirea ta, 1925 Biblice, 1926 Strigări trupești lângă glesne, 1927 Cina cea de taină, 1929 Poeme vechi și noi, 1931 Întoarcerea poetului la uneltele sale, 1937 Tărâm transparent, 1939
10 poezii, 0 proze
ITIoan Teologul
Sfântul, slăvitul și întru tot lăudatul Apostol și Evanghelist Ioan este cunoscut și ca Ioan Teologul. A fost unul din cei Doisprezece Apostoli și a scris Evanghelia care îi poartă numele, trei epistole canonice: I Ioan, II Ioan, și III Ioan și Apocalipsa. Prăznuirea sa principală este în 8 mai, apoi împreună cu cei Doisprezece Apostoli în 30 iunie, iar adormirea sa în 26 septembrie. Sfântul Ioan a fost fiul Salomeei mironosița și al lui Zevedeu, un pescar. Fratele său a fost Sfântul Iacov, un alt apostol. În Evanghelia sa, el se prezintă ca fiind "ucenicul prea iubit al lui Iisus" mai degrabă decât cu numele. El a fost cel mai tânăr din cei Doisprezece Apostoli și foarte apropiat Domnului. Această apropiere este adesea reprezentată în icoanele cu Cina cea de Taină, unde Sfântul Ioan se sprijină de Mântuitorul. El a fost de față la Schimbarea la Față a Mântuitorului împreună cu Petru și cu fratele său Iacov. Sfântul Ioan a fost exilat în insula Patmos de către Împăratul Domițian între...
5 poezii, 0 proze
cotelea zina
....... cint la pian imi place sa scriu poezii
1 poezii, 0 proze
Diana Scorpan
M-am nascut pe 18 aprilie, In Repblica Moldova, Orasul Chisinau. Am petrecut mult timp cu bunicii, la tra in satul Pelinia, Raionul Drochia. Conside ca Dumnezeu m-a inzestrat cu multe talente: Cint, Recit, compun poezii, cint la pin si sunt o fata fericita!
1 poezii, 0 proze
Ioan Silvan
Ioan Silvan ( Peceiu, Județul Sălaj, Romania, 27 martie 1959) este un poet, romancier și eseist român. S-a născut cu numele de Ioan Iepure, pseudonimul Silvan fiindu-i atribuit de scriitorii I.D.Teodorescu și Aurel Turcuș, în timpul unei cine la Timișoara, după ieșirea de la Cenaclul Revistei Orizont în vara anului 1988. Biografie: S-a născut pe data de 27 martie 1959, în satul Peceiu, într-o casă mică și sărăcăcioasă, cu mulți copii (cinci). Intre 1966 și 1974 a studiat la Scoala Generală Peceiu. După terminarea gimnaziului se înscrie la Liceul Industrial 2 din Arad, dar este nevoit să se retragă după numai o lună din cauza lipsei resurselor financiare necesare la plata cazării și mesei în internatul școlii. Petrece un an muncind la una dintre fermele fabricii de conserve Refacerea Arad. În septembrie 1975 împlinise 16 ani și se reînscrie la același liceu, dar la clasa de Școală profesională, formată în general din repetenții altor școli care nu fuseseră admiși la liceu. Clasa se...
30 poezii, 0 proze
AIAdrian Ionescu
Scriitor incepator nu tocmai tanar.De profesie inginer,proprietar de firma privata. Astept impresii,pareri,sfaturi de la cei versati,critici,nu numai pe site ci si in direct cine doreste la adresa mea de email: adry2006@gawab.com
1 poezii, 0 proze
GGGuido Gozzano
Guido Gustavo Gozzano (n. 19 decembrie 1883 - d. 9 august 1916) a fost un scriitor italian. Reprezentant al mișcării decadente Poezia crepusculară, lirica sa melacolică și muzicală este în mod deliberat opusă prețiozității estetizante. Poezie 1907: Calea refugiului ("La via del rifugio") 1911: Colocvii ("Colloqui") 1908: Toate poeziile ("Tutte le poesie"). Proză 1914: Cele trei talismane ("I tre talismani") 1917: Spre leagănul lumii ("Verso la cuna del mondo") 1918: Prințesa se mărită ("La principessa si sposa") 1918: Altarul trecutului ("L'altare del passato") 1924: Primăveri romantice ("Primavere romantiche"). Corespondență 1951: Scrisorile de dragoste ale lui Guido Gozzano și Amalia Guglielminetti ("Lettere d'amore di Guido Gozzano e Amalia Guglielminetti") 1971: Scrisori către Carlo Vallini și altele inedite ("Lettere a Carlo Vallini con altri inediti"). "S-a născut la Torino la 19 decembrie 1883 și tot aici a murit, răpus de tuberculoză, la 9 august 1916. Va urma Facultatea de...
1 poezii, 0 proze
Cină la spital
de Ștefan Petrea
Poftiți la macaroane-n apă chioară Cu bucățele mici de "Poftă bună!" Papilele-mi se smiorcăie-n tribună, La masa unde vorbele-s pe seară. Așa delicatesă se răzbună (zicea cu furculița o fugară) Că am...
Lenesa
de Elena Larisa Stan
Lenesa Într-un sat binecuvântat de Dumnezeu locuia o familie de oameni săraci și leneși. Casa o moșteniseră din moși strămoși, avea peste o sută de ani și era printre cele mai mici din câte s-au...
Șah la regină - Capitolul IV
de Helia Rimoga
IV \"Anaconda – televiziunea de care Oamenii nu se tem\". „Oamenii” scris cu majusculă. Acesta era sloganul, sintagma cheie care apărea în generic, iar o-ul de la „oameni” era concrescut din o-ul...
Fericirea are ochi de copil (I)
de Florin Hulubei
De la vreo cinci până pe la zece ani am stat în Bacău, pe o stradă unde aveam tot ce ne trebuia: școală în capătul străzii, cămin lângă cimitir, aprozar, cinema în spatele blocului, ce mai! raiul de...
legitimația
de Ioan Postolache-Doljești
hotărât lucru ceva nu-i în ordine de ce ochii nu vor să mai doarmă? ca-ntr-un prurit simțea mâncărimi în tot corpul. nu era de vina mâncarea de la cină și nici de la somn. trei ore și jumătate fusese...
Joaca Preferata
de Leonard Cohen
Cum ceața trece fără urme peste valea-ntunecată nici trupul meu nu lasă urme pe-al tău, acum sau vreodată. Cînd vînt și vuiet împreună doboară tot, ce mai găsim? La fel și noi stăm împreună Apoi, în...
Sănătate, dragă Mică !
de Titus Doboș
Mama mea va împlini luni, 26 februarie 84 de ani. Să-mi trăiască ! Are mare nevoie de urarea aceasta, acum fiind pe masa de operație a unui spital din Cluj. În zona noastră mamei i se spune mică,...
Fereastră către apus
de Mihai Oana
Ah, iar se aud zgomote în jurul ei. Sunt tare enervante când te întrerup din meditație.Mereu se întâmplă asta. Mereu cînd e seară și e răcoare si toți dorm și numai ea nu. Se simte atotștiutoare, și...
Prețul singurătății
de Bogdan Butariu
Din acea noapte, prăpastia dintre ei a crescut. Omul se străduia să evite cârpirea vreunei discuții cu ea, iar atunci când apărea la cină și inginerul, se ridica și pleca, fie aducându-și aminte de...