"Cete coboară și trupul meu" – 20422 rezultate
0.05 secundeMeilisearchMonica Mihaela Pop
Un om obișnuit, cu gânduri, trăiri, iubiri, decepții și alte câteva din cele ce ne înalță sau coboară.
372 poezii, 0 proze
Chwoika
mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...
1 poezii, 0 proze
dimitriu mihaela
De fiecare dată când găsesc câte o muză care să mă ajute să-mi exprim trăirile, o primesc cu căldură și o invit să coboare printre măruntaiele gândurilor mele. De fiecare dată când îmi aduc aminte de locurile natale, de cetatea Târgoviștei mă cuprinde o senzație de alin și de bucurie. De fiecare dată când îmi arunc mârșav numele și prenumele, Dimitriu Mihaela-Doina pe un petic de hârtie, mă tot frământ dacă stihurile mele vor stârni în mintea vreunui lector un pic de euforie, de stimă, de critică , de nostalgie ori de o simplă introspecție. Întotdeauna ca un peregrin însetat de liric, de epic și dramatic, m-am tot avântat să îmi public modestele scriituri la gazetele locale, la revistele școlii, în volume colective. Am îndrăznit să iau premii și să particip la ședințele cenaclurilor locale , precum „Elena Văcărescu” și naționale „Săgetătorul” ce se țineau la București. Sunt ferm convinsă că niciodată nu îmi voi lăsa vocea mea lirică și mereu le voi spune celor ce vor vrea să muște...
2 poezii, 0 proze
Coțe Cecilia
Locuiesc în Cluj , sunt în clasa a 12 la Colegiu Național Pedagogic "Gh.Lazăr" și imi plac o mulțime de lucruri.Iubesc tot ce ma înconjoară, bune sau mai puțin bune fiindcă toate fac parte din Universul meu.
2 poezii, 0 proze
Magda Cote
1 poezii, 0 proze
Bragaru Alina
12 poezii, 0 proze
DomnitaDinTais
8 poezii, 0 proze
VLAICU AUREL LAURENTIU
'CE TE UITI LA MINE, TOAMNA!' -ED.MACARIE TARGOVISTE 2000
13 poezii, 0 proze
wsz
Cate poezie e intre mine si voi! va salut!
7 poezii, 0 proze
Sandu-Milea Constantin
Câte ceva despre autor.. S-a născut la 26 septembrie 1955 în comuna Agăș, județul Bacău. A lucrat încă de foarte tânar ca lăcătuș mecanic CFR,locomotive, în industria aviației, la mina de cupru si în domeniul geologie până în anul 1989. A făcut studii libere de pictură, sculptură, actorie, regie, teatru, apoi , ca autodidact convins, a ales meseria de sculptor și de cercetator privat în istoria formelor plastice pe care o practică timp de peste 25 de ani.Până în prezent a realizat peste 500 de sculpturi în lemn, bronz și marmura. Are un site:www.constantinmileasandu.bravehost.com; unde prezinta opera lui de sculptură, zece proiecte de monumente pentru lumea civilizată, și câteva conferințe despre arta modernă și despre Fundamentele Modernității Europene. In prezent trăiește la Brașov si sculpteaza. adresa atelier: Str. Neagoe Basarab.nr.17.( Piata Teatrului) Tel:0744994454 e- mail:cmileasandu@yahho.com; www.constantinmileasandu.bravehost.com
1 poezii, 0 proze
Cete coboară și trupul meu
de Paul Gorban
Cete coboară și trupul meu Cete coboară și trupul meu se însoară… Cete de-a rândul iubesc adevărul și crângul Și cerul albastru de cete primește pământul de sete. Cete urcă și trupul meu se usucă…...
Balada clopotarului din stele
de Radu Gyr
A plecat moţul cu gloata. Pumnii-s tari şi paşii grei, Parcă toată Detunata L-a-mbrăcat în piatra ei. A plecat moţul la ţară Şi tot vine-n drumul lui, Nu farină ca să ceară Şi nici milă nimănui. A...
Strigoii
de Mihai Eminescu
STRIGOII I . . . că trece aceasta ca fumul de pre pământ. Ca floarea au înflorit, ca iarba s\'au tăiat, cu pânză se înfășură, cu pământ se acopere. Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici, Între...
Strigoii
de Mihai Eminescu
I ... ca trece aceasta ca fumul de pre pamînt. Ca floarea au înflorit, ca iarba s-au taiat, cu pînza se-nfasura, cu pamînt se acopere. Sub bolta cea înalta a unei vechi biserici, Între faclii de...
și m-am trezit plângând
de Macovei Costel
am obosit. somnul meu duce în spate toate spaimele lumii și încă nu dă semne că s-ar opri cu toate că trupul meu își cere odihna singur, în mijlocul lui niciunde acolo unde cerul coboară și-ți sărută...
concasare
de ana sofian
sunt os despicat într-un maldăr de oase, iar albul din mine se scurge încet o trecere-n fugă puterea îmi coase mă lasă-ntr-un geamăt, un fel de ascet s-adun iar în mine cumplita povară a vorbelor...
Alchimia textului
de Iulian Baicus
Alchimia textului Moto: ”Il parait que les érudits arabes, en parlant du texte, emploient cette expression: le corps certain” Roland Barthes, Le plaisir du texte \"Duc cu mine peste tot un trup care...
Inima nopții spre ruptura sufletului și Alexandru – Ovidiu Vintilă, poetul de dincolo de contemplare
de Plopeanu Petrache
Mi-a fost oarecum dificil, bineînțeles că apelez aici la o retorică simplă, în a găsi un titlu potrivit, atât cu ceea ce este poezia lui Alexandru – Ovidiu Vintilă din volumul miezonoptice tradiția...
roads
de emilian valeriu pal
trupul meu cerșea un telefon măcar așa să știu că încă mai respiri chiar dacă prin alt orificiu al lumii sufletul mă plesnea peste ochi și-mi cerea insistent să o iau de la 0 sau să uit tot ce știu...
partea mea de stradă rămâne tăcută
de Laichici Violeta Daniela
Știu că nu departe de mine dorința de a trăi mocnește ca un animal sălbatic pierdut în labirintul dorințelor nebune pe care le adulmecă. Oamenii îmi sunt străini uneori și nu-i cunosc decât în zilele...
