VLAICU AUREL LAURENTIU

Imi zice lumea... Imi zice lumea ca-s nebun, Ca stau in cap si beau tutun Ca spionez pe fata sfintii Si greierii cum spala dintii... Imi zice lumea c-am plecat, In zori de zi cu

MASCULUL DOMINANT Se zice ca-ntr-o zi , masculul Ce cimpanzei avea-o droaie, A neglijat ceva femele Ca n-avea chef si era ploaie. A doua zi ,de dimineata, Maimutele s-au

Ninge. Fulgii de nea sunt asemenea Literelor. Ei se topesc cand imi ating Palmele. Literele dispar dupa ce-mi cad Peste ochi,incalzindu-ma. Pe dinauntru. Punct. Punc. Pun. Pu. P.

A inverzit biblioteca, Din Minulescu a iesit un ram Iar Labis are doua frunzulite , Rebele si rotunde de castan... A inverzit biblioteca, Sufrageria-i plina de miresme acum Din raftul -n

Ulita copilariei Un tablou dintr-un alt veac, Cu bunica stand in poarta Si miros de liliac... Ulita copilariei Cu parfumul ei vetust, Cu copii, cu joc si muzici Ce n-as da sa le

Dumnezeu ne prinde Cu minciuna-n san Dumnezeu n-ajuta Omului pagan... Dumnezeu imparte Roua diminetii Dumnezeu sadeste Arborele vietii... Dumnezeu ne simte Sufletele

Cine mi-a ascuns iubirea , Vantul , trupul sa-i despoaie Sa-l inghita-n veci pamantul Gol si hartuit de ploaie. Cine dragostea mi-a luat-o , Noaptea-n neguri sa-l ascunda ; Iar

Cine n-are copii, E de timpuri invins Si ajuns la final, De tristeti va fi nins… Cine n-are copii, Nu va sti niciodat Cum sa legeni un plod Cum sa-mbraci un baiat… Cine n-are

Ce te uiti la mine,toamna? Tu faci florile s-adoarma Eu, pe geamul din odaie Numar picaturi de ploaie... Ce te uiti la mine, toamna? Ceata peste campuri

Sa fiu un fir de iarba crud, La soare-n dimineti sa rad, Sa-nvat sa zbor de la cocori, Sa te ridic de subsuori.

Dupa mine ce ramane ? Amintiri din vremuri bune Carti citite,invechite Rafturi goale,prafuite... Dupa mine ce ramane ? Versuri