"Cel ce inima-și smulge din piept" – 20390 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
TCTeodorescu Ioana Cristina
...cu un trecut obosit deja de dorinta de viitor,cu etape nu rareori stinse de greutate,cu o mama ce a stiut intotdeauna sa fie si cel mai bun tata,cu o inima adeseori mult prea incapatoare,cu prietenii rapuse de interese sau doar incompatibilitati,cu zambete luminoase sau sleite de falsitate,cu credinte negate mai intai de teribilism iar mai apoi de cunoastere,cu o dragoste neimplinita si un suflet intarit de insasi teama de a o vedea pierind incet...cu niste maini si o inima ce nu vor altceva decat sa scrie...si un viitor ce se anunta feeric,macar de numai pe hartie....ce poate fi mai mult de atat,biografie?
1 poezii, 0 proze
ionascu mirela
traiesc intens prezentul,visez spre viitor,insa trecutul cu pasajele sale cidate dau uneori tarcoale prin mintea mea,prin inima si sufletul meu care mocneste...undeva...pitulat la umbra unui vis rebel,al copilariei mele,vise,lacrimi si trairi intense care si acum imi dau fiori,si imi aduc aminte cu drag,caci doar amintirea ma mai leaga de trecut si de tot ce nu mai am...cel mai greu este dorul,off,dorul nebun de tot ce am pierdut...e greu,trec noptii,trec zile,imi par veacuri cosmarurile...insa incerc sa ma gandesc...ce m-as face fara tine...
1 poezii, 0 proze
DWDan Waniek
Am educat mâna stângă pentru șoriceii ce-mi mișună pe masă... Am zis apoi j'ai vécu, aproape ca abatele acela, bun la inimă ca un medic de plasă... Ce să zic? La capăt de drum nu mai sunt decât începuturi eterne a capella, nu însemnări, n-ai nici casă... Necum biografii, muieri, ori plângeri spre Cruella. Aplauzi doar din dreapta, cine să te mai descoasă ? Autorul locuiește și lucră la Paris ( în Francia, dar visează doar la Navarra... ). Dan Waniek este medic român ( cu numele cel meseriaș ce vine de la protovasconicul *bade, întregitor, care după Vennemann a dat deponentul - căci nu are pasiv - și defectivul - căci nu are perfect - Lat. mederi, a vindeca, verb dual, pentru că are complement atât cu dativul cât și cu acuzativul :-).
7 poezii, 0 proze
ASAdriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
dar George?
Incep si ma termin in aceasi clipa, in aceasi esenta diluata a starilor. Incerc sa inteleg clipa innoirii si inevitabila clipa a deznadejdi. Si totul nu depinde decat de noi. Devenim ce vrem, e raspunderea noastra, indiferent de jocurile subtile ale detinului. Timp este destul, asta conteaza cel mai mult. Am o stare care incepe sa semene cu viata, am niste ganduri care incep sa semene a idei. Cred ca inima incepe sa bata incet, incet sa nu produca proabusiri.
1 poezii, 0 proze
Iliescu Petronela Anca
Nascuta in anul cutremurului din 77 in inima Ardealului - Fagaras - mezina familiei, mutata apoi in inima Moldovei - Tecuci, intotdeauna pasionata de a scrie, a compune, a citi si a invata, educata si cultivata apoi in capitala, Bucuresti, dublu - licentiata in pedagogie si psihologie, stabilita apoi in Bucuresti unde mi-am cunoscut si dragostea, cunoscutii ar spune ca am obtinut tot ce am dorit de la viata pe plan material si afectiv, insa sunt mereu in cautarea visului neimplinit, acela de a ma vedea publicata cel putin cu cele 3 carti din sertar...
1 poezii, 0 proze
vlad
eu sunt cel ce trece prin viata cu versul pe buze
1 poezii, 0 proze
DCdobrescu cornelius
Asculta pe cel ce nu poate vorbi, arata celui orb.... Caci cuvintele sunt tot ce avem.....
24 poezii, 0 proze
PȘPopescu Balaban Ștefan
Uneori mă întreb dacă sunt eu cel ce cântă la chitară, cel ce peste hopuri vrea să sară, sau cel ce se ascunde în cămară gândind că pe geam o să sară, doar să nu fie prins mâncînd dulceață goală, sau, sau... sunt eu cel ce gândește la cele ce altul le pățește?
34 poezii, 0 proze
Daniela Savulescu
Economista de profesie.....Prezenta aici datorita tie...cel ce scrii pentru noi...pentru tine....si nu in ultimul rand chiar pentru mine ....!
1 poezii, 0 proze
Cel ce inima-și smulge din piept
de Paul Celan
Cel ce inima-și smulge din piept, trandafirul atinge, a lui sunt petala și spinul, lui îi așterne lumina pe talger, lui îi umple paharul cu adieri, lui îi susură umbrele dragostei. Cel ce inima-și...
Iisus
de Panait Cerna
Iisus Ai fost un om și-ai pătimit ca dânsul… Un Dumnezeu- cum te credeau părinții- Plutește-n veci deasupra suferinții: El nu ne poate înțelege plânsul. Pe Dumnezeu de l-am vedea în cuie, Cu pieptul...
Binecuvântare
de Charles-Pierre Baudelaire
Cînd printr-un decret al voilor supreme, Poetul apăru în lumea plictisită, Lăuza-nfricoșată și plină de blasfeme, Pe Dumnezeu l-atacă și spune îngrozită: „ -De ce n-am fătat oare de șerpi o colcăială...
În genunchi, pe patul Mării, mi-am băut rărunchii în inima Deltei: ai să mă ierți vreodat` că am făcut mătănii de cristal în pahare de plastic?
de Antonia Dragomir
Am deschis robinetul minții, să nu mă înec de atâta apă ce-mi curge prin suflet. M-am întors pe uscat, dar pe drum a plouat, tăcut. Cuvântul s-a spălat cu al iubirii pas în preajmă. Dunăre, ce lin...
Conacul
de Florentina-Loredana Dalian
Doamne ajută! Fă, Doamne, să nu dispară aceste comori! Luminează pe noii proprietari ai conacului... nu lăsa să piară atâta frumusețe! Amin! Elina mai rămase o vreme în genunchi în fața icoanei...
Viscol de țărm
de Dragoș Vișan
Viscol de țărm Dragoș Vișan vijelios am viscolit nepotolit ceru-ți din larg tot dinspre far și nava mea mușcă din țărm smulge perdea spume din păr iubito cred că biciuit malul tău drept mi-este suiș...
Mărturisire
de Eduard Burlacu
Singur. Mă gândesc la greșeli și gesturi, la imagini, amintiri, voci din trecut, praful a ceea ce a fost, îmi șterg ochii, nasul, gura, îmi astup urechile și totuși invazia nu se stinge, dimpotrivă....
Întâmplare cu un scriitor. Confrați invidioși
de george geafir
- Vezi tu?, rostește Cineva și respiră adânc, cu o mișcare amplă a pieptului. Unii scriitori se bucură de glorie în timpul vieții, alții doar după moarte. Eu m-aș bucura și așa, după moarte, zice el...
Elegie neterminată
de Rainer Maria Rilke
Elegie neterminată (Ultima formă a proiectului) Nu lăsa soarta să-ți nege copilăria, fidelitatea acestei cerești, inefabile vârste, care ce chiar pe captivul pierind în carcera sumbră, încă-l...
iluzii ieftine
de Ionescu Miki-Dan
iluzii ieftine ILUZII IEFTINE TABLOUL I Într-un han Scena I Chelnerul [către pădurar]: -Ordonați! Pădurarul: -De ce să-ți ordon? Chelnerul: -Aveți epoleți. Pădurarul: -Și? Chelnerul: -Înseamnă...