"Cel care se teme să doarmă" – 20391 rezultate
0.05 secundeMeilisearchGeorges Simenon
Georges Joseph Christian Simenon (13 februarie 1903 – 4 septembrie 1989) a fost un scriitor de romane de crimă belgian. Un autor prolific ce a publicat aproape 200 de romane și numeroase lucrări mai scurte, Simenon este cel mai bine știut pentru crearea detectivului fictiv Maigret. A scris peste 200 de romane, traduse in peste cincizeci de limbi, dintre care 75 de romane si 28 de povestiri avindu-l drept personaj principal pe celebrul inspector Maigret. Pina astazi, cartile sale au fost vindute in peste 850 de milioane de exemplare in intreaga lume. Autorul moare in 1989 la Lausanne, in Elvetia, la virsta de 86 de ani. La Editura Polirom au fost traduse romanele: Prima ancheta a lui Maigret (2004), Inspectorul Cadavre (2004), Maigret si scoala crimei (2004), Cazul Louise Laboine (2004), Maigret se teme (2004), Maigret si mortul (2004), Nebunul din Bergerac (2004), Dansatoarea din Gai-Moulin (2004), Asta-i Felicie! (2004), Maigret la New York (2005), Maigret se insala (2005), Maigret...
2 poezii, 0 proze
Vittorio Sereni
S-a născut la Luino (Varese) la 27 iulie 1913. Face studiile medii la Brescia, după care se înscrie la Facultatea de litere de la Universitatea din Milano, luându-și diploma cu o lucrare despre Gozzano. Printre profesorii urmăriți cu interes aici, se află Antonio Banfi, iar printre colegi, îl are pe L. Anceschi, cel care- va instaura cap de școală poetică în așa-zisa Linea Lombarda, antologie publicată în 1952 prin care se depista o direcție poetică fertilă, ce se poate urmări apoi până la poeții din ultimul val, cum ar fi, de exemplu, Maurizio Cucchi. Colaborează intens la periodicul milanez „Corrente”, în a cărui colecție de poezie îi apare Frontiera (1941), primul volum de versuri, amplificat și publicat apoi sub titlul Poesie, de Vallecchi, în 1942. Lucrează ca profesor de școală medie și participă la al doilea război în Grecia și Silicia, unde e făcut prizonier de americani în 1943, după care va petrece doi ani într-un lagăr de prizonieri în Africa, experiență esențială ale cărei...
1 poezii, 0 proze
Elena Schipor
Lumea-i doar o piatra in care eu am reusit sa prind radacini. "..Singuratatea era cenusie si apasatoare.Sufletul tremura, o falfaire de eter in nemarginire. Timpul alerga alaturi, apa tulbure in care se ineaca toate schimbarile..."("Adam si Eva", Liviu Rebreanu) "Cand dreptatea e indoielnica, eu plec cumpana de partea milei"("Don Quijote", Cervantes) "...Suflete inflorite ieri si vestejite astazi, asemeni florilor cazute in strada, pe care la manjesc toate noroaiele, asteptand sa le zdrobeasca o roata."("Mizerabilii", Victor Hugo) "Acta non verba", "Ad augusta per angusta", "A l'oeuvre on connait l'artisan"(La Fontaine), "Dubito ergo cogito.Cogito ergo sum"(Rene Descartes), "Carpe diem"(Horatiu), "A qui bon tant d'amis? Un seul suffit quand il nous aime."(Florian), "Amicus Plato sed magis amica veritas"(Ammonius Saccas). "Vointa n-a fost de ajutor niciodata si nimanui: din tot ce facem, cel mai discutabil e lucrul la care am tinut mai mult, cel pentru care ne-am impus cele mai multe...
50 poezii, 0 proze
Aristotel
Aristotel (Greacă: Αριστοτέλης) (n. 384 î.Hr. - d. 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al școlii peripatetice. Deși Platon a pus bazele filosofiei, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filosofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa. Aristotel s-a născut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un oraș din peninsula Chalcidica, în nordul Mării Egee. Tatăl său, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatăl lui Filip al II-lea și bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa,...
1 poezii, 0 proze
Ionelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
Sfântul Ioan Gură de Aur
Cel întru Sfinți Părintele nostru Ioan Gură de Aur (347-407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut episcop și predicator din secolele IV-V, în Siria și Constantinopol. Este binecunoscut pentru elocvența cuvântărilor sale publice și pentru denunțarea abuzurilor de autoritate din Biserică și din Imperiul Roman din acea vreme. Avea o mare aplecare spre asceză. După trecerea sa la Domnul, a fost numit Chrysostomos, din grecescul chrysostomos, care se traduce prin Gură de Aur. Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt (cu pomenirea la 13 noiembrie) și l-a rânduit între Sfinții Trei Ierarhi (pomeniți pe 30 ianuarie), alături de Sfântul Vasile cel Mare și cu Sfântul Grigorie Teologul. Este recunoscut și de Biserica Romano-Catolică, care îl cinstește ca Sfânt și Doctor al Bisericii, precum și de Biserica Anglicană, ambele făcându-i pomenirea la 13 septembrie. O parte din sfintele sale Moaște au fost furate de cruciați în 1204 (amintirea acestui eveniment se face la 27 ianuarie)...
5 poezii, 0 proze
Pteancu Laura
Ne nastem frunze pe acest pamant. Cu timpul dobandim scoarta, radacini, flori care se nasc si mor in liniste sau in disperare. Intotdeauna in buzunarul cel mai minuscul si mai intunecos pastram un vis, ca un bob de mazare intr-o pastaie.
46 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903).
12 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903). Pentru G. Călinescu, el a decedat la 17 octombrie 1904. Iar ca loc al morții autorul “Istoriei Literaturii Române de la Origini până în Prezent” numește Capitala țării. Oricum, Ștefan Petică avea vârsta de 27 ani. Setea sa...
0 poezii, 0 proze
Dumitru Denisa
M-am nascut, traiesc, pur si simplu sunt. Ceea ce scriu este doar o fateta a mea, o parte dintr-un intreg care se extinde pe zi ce trece. As vrea sa pot spune ca scrierile mele sunt cuvinte incarcate de sens, intelepciune sau importanta, dar sunt cuvinte simple, cuvintele mele, si au cea mai mare valoare pentru mine. Cel ce le va citi sper sa le aprecieze ca o evolutie a unui om care incearca sa-si puna ordine in ganduri, care face exercitiu de creatie, care vrea sa se descopere din ce in ce mai mult.
4 poezii, 0 proze
Cel care se teme să doarmă
de marius niculescu
Viața e anticamera morții. Asta doar dacă moartea e o cameră. Sau dacă moartea e o mare, viața e un fluviu care știe să se verse. Până aflăm, noi suntem niște pești sau cuiere, sau doar scânduri de...
Azilul zilelor și al nopților
de Tiberiu Frim
1. Zile și nopți. Începutul Pierduți unul de altul umblam la început pe liniile unei palme, prin întunericul pumnului închis ne purtam somnul și durerea. Fiindcă acesta era rostul nostru acolo, să-și...
Înainte de magnolii (10)
de Florentina-Loredana Dalian
De două zile, nu putea să doarmă. Intrase într-o stare de agitație, de când îi spusese Părintele: „Gata. Consider că ești pregătit.” Trecuseră niște ani. Și doar el venise să-l roage pe stareț să-l...
while you were sleeping...
de Cristian Oravitan
Nu poate sa doarma. Nu mai poate sa doarma. Serile se gandeste la ei iar in zori, de cum da lumina, daca nu este exagerat de obosit, pleoapele refuza sa se mai lipeasca. Draperiile nu mai folosesc la...
La revolutie
de Tudose Dragos
Mie toată lumea-mi zice Goguță, dar numele meu adevărat, așa cum mă strigă la catalog, este Cezar. Munteanu Cezar. Dar lumea-mi zice Goguță. Cred că așa se obișnuiește la noi, să li se spună...
Vânt de libertate
de Maria Tirenescu
În vara anului 1955, am plecat la Constanța cu o familie de învățători care intenționau să stea câteva zile pe litoral și să doarmă la bunicii noștri. Eram destul de mare și părinții mei știau că nu...
Jurnalul de la Sarajevo
de Cristian Oravitan
Trăiesc acolo, de ani buni, adăpostiți în mintea mea, dar parcă refuză să-și vorbească. Sunt frați de mamă, aceeași Bosnie le-a dat sânge, dar țin de două lumi iremediabil despărțite. Simpaticul...
învață să visezi pînă la capăt
de Leonard Ancuta
a venit primăvara, totul înflorește acum, universul fecundă s-au decristalizat cele mai oblice și întunecate emoții s-au deszăpezit dorințele, s-au decrucificat obsesiile și vîntul a început să cînte...
Nu mai vine (I)
de Dîrzu Andrei-Ovidiu
Crezu de cuviință, că ar trebui totuși să doarmă dar se temu să o facă. Cel puțin pentru moment…Asta, din cauza ideii obsedante ce i se îngrosă undeva în creier, ca o tumoră în plină formare. Se...
Evoluție și de formă
de Mihai T. Ioan
Cuvînt către cei care au timp să citească. Această carte, deși nu pare, este primul volum al memoriilor pe care intenționez să le scriu înainte de a veni elicopterul să mă salte și pe mine de pe...
