"Ce-a fost nu va mai fi" – 21502 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
ICIovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
Jean Paul Sartre
Romancier, eseist, dramaturg si fondator al unei noi scoli de idei care va fi cunoscuta ca Existentialism Jean-Paul Sartre s-a nascut in Paris la data de 21 iunie 1905. Dupa ce a absolvit Scoala Normala Superioara in 1929 cu doctoratul in filozofie, a servit Armatei Franceze intre anii 1929-1931. Atunci a servit ca invatator pentru cativa ani la Le Havre, Lyon si Paris. A publicat primul volum “Nausea” (Greata), in 1938, si un an mai tarziu, un volum de scurte povesti intitulat “The Wall” (Zidul). Cariera lui literara s-a oprit in 1939 cand Armata Franceva a fost mobilizata. A fost luat prizonier in iunie 1940 si inchis in Staleg XIID langa Trier. Dupa 9 saptamani in inchisoarea Germana, Sartre a reusit sa scape si sa-si gaseasca singur drumul spre Paris. Cumva, in ciuda faptului ca erau sub ocupatie Germana, Sartre a reusit nu numai sa scrie inca o carte cat si sa produca doua piese de teatru in capitala ocupata. In 1943, Charles Dullin pune in scena prima piesa de teatru a lui...
4 poezii, 0 proze
AHAna Leibovici Hutanu
Biografia poeziei mele cuprinde anii 1994-1998, adică între 15 și 19 ani. ...După aceea am fost mult prea ocupată să-mi trăiesc viața, așa cum a fost ea până acum, cu bune și cu rele. De ce scot la lumină toate acestea la 30 de ani? Nu m-am gândit, poate pur și simplu le-a venit vremea sau mai degrabă pentru că cineva m-a învățat să nu-mi fie rușine de ceea ce am fost, fiindcă am devenit astfel un om mai bun. M-am reîntors la cuvintele simple. Vreau să mă scutur de mantia îmbâcsită a expresiilor savante - intelectualitatea nu stă în utilizarea câtor mai multe neologisme și în fluturarea superiorității în fața prostiei. Înainte de toate suntem oameni, avem cu toții momente memorabile de prostie, de naivitate, de neputință, când toată școala pe care am facut-o se reduce la un "ăăă..." paralizant. Vreau să îmi redescopăr umanitatea, cu toată stângăcia ei. Vreau să uit în aceste momente de meseria mea și de ochii celorlalți. Nu vă place, nu vă uitați. Mă mândresc cu faptul că sunt doar un...
28 poezii, 0 proze
MMMihaela Micu
In locul biografiei unei persoane, as vrea sa arat caracterul animalului meu de companie. Ghemotoc Să mă prezint... Ghemotoc, îmi pare bine de cunoștiință. Presupun că vă sună cunoscut numele de „Real” ? Deci trec peste orice descriere. Ceea ce nu știți voi este că, până nu demult, acolo a fost casa mea, o mare înghesuială unde am trăit cu frații și surorile mele, sau cel puțin asta îmi place să cred. În fine... lume multă, mâncare puțină, libertate redusă, iar despre dreptul la exprimarea propriei opinii nici nu mai încape vorbă. Toate astea până când i s-a năzărit unei fete să facă o vizită la căminul numărul 10, destinația Craiova, cartier Lăpuș, și văzând niște tizi de- ai mei, i-a venit straucita idee, ei și bunei sale colege de cameră, și prietenă...(spiritul_liber), să mă adopte pe mine. Nu vă spun cum, lăsându-vă pe voi să ghiciți. Așa am devenit „ șoricelul de bibliotecă ” , știu, nici eu nu cred asta, dar voi... Agitat la început, speriat de necunoscut, dar cu o...
2 poezii, 0 proze
Radu Dorela
Nu stiu daca o biografie este foarte relevanta in cazul meu, dar ceea ce pot spune despre mine este ca sunt in clasa terminala intr-un liceu de limba germana din Sibiu..pana sa ajung aici am studiat in orasul meu natal, Deva.Trecutul meu nu a fost plin de evenimente iesite din comun..n-a fost nici roz si nici negru asa ca nu voi povesti prea multe despre mine. De mica am avut inclinatii spre literatura, in special poezie.De scris am inceput sa scriu de pe la varsta de 13-14 ani. Am studiat si mai studiez limbile straine...probabil pe viitor tot asta voi face. Momentan vorbesc cursiv 3 limbi straine(germana, franceza, engleza) + romana, dar prima si vesnica pasiune va ramane poezia si literatura. Cam asta ar fi de spus despre mine. Sper doar ca poezia mea sa fie apreciata...daca nu, inseamna ca nu am stofa de poet si asta este, incercarea n-are moarte...
13 poezii, 0 proze
ion maria
1976: i-am stricat Craciunul mamei, ca doar nu era sa o las sa se distreze.. ..o copilarie de vis, adica am visat cu ochii deschisi mai tot timpul.. la un moment dat: m-am trezit ca eram mare, la propriu, problema.. nu mi-a placut acum: sunt tot mica, acolo in inima mea-un coltisor de iubire pentru tot ce exista si nu a fost nascut traiesc: pentru copacii ce infloresc primavara, pentru verdele din iarba, pentru soapta clipei ce va fi fost sa fie, sa descopar nonsensul, paradoxul ma fascineaza si strig in mine cand il prind in pumn, sa-i dau drumul nu vreau sa pot
1 poezii, 0 proze
Ioan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
MAMandra Ana-Maria
Pe 23 iulie 1986 m-am grăbit să ies în lume, să descopăr acele sunete pe care 7 luni le-am auzit și doar întruna m-am întrebat de unde vin. Copilăria a fost ca o minge de ping pong între viața la țară și viața la oraș, între natură și antropic. Școala generală m-a despărțit de prieteni și mi-a adus colegi. A urmat liceul. Prietenii eterne, clipe de vis. Anul 2005 a fost anul absolvirii. Pe scurt, v-am povestit 19 ani. Anexă: Scriu din plăcere, o mică pasiune care nu poate fi înăbușită. Nu zic că am talent. Iar dacă îl am, mai e până să îl fructific. Sper doar că veți înțelege ceva din ceea ce scriu. Dacă o singură persoană va înțelege, înseamnă că nu am scris degeaba.
328 poezii, 0 proze
IVIon Iancu Vale
Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o încredere perfecte, totale, devenindu-i cu vremea un confident de neînlocuit. De aceea, pot afirma din capul locului că Ion Iancu Vale a fost, este și va fi un poet. Născut și nu făcut. Mai ales prin felul cum a trăit poezia. Așa i-a fost datul. Cei care nu au avut șansa unei astfel de condiții, cu greu pot înțelege în toată complexitatea lui un astfel de om. Iată ce îmi zicea în acest sens: „Datorită acestei condiții, obsedante și perpetue, bucuria și tristețea, victoriile și înfrângerile, dragostea și ura, curajul și teama, eu le-am trăit la alte cote, până la extaz. Am trăit și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din...
16 poezii, 0 proze
RRRomeo Rostas
Romeo Rostas = personaj literar Romeo Rostas există din 2001 doar pe www.poezie.ro, respectiv agonia și toate celelalte aripi adiacente stite-ului acesta. Romeo Rostas are nivel -20, cu amendamentul "clona". Romeo Rostas NU este clonă, ci personaj literar, este extrem de dificil de înțeles pentru marea majoritate a oamenilor așa-zis pasionați de literatură. Este greu, pentru cei care nu scriu PROZA, pentru cei care nu știu să dea viață unui personaj, fie pe hârtie, fie interpretat pe scene sau radiofonic. Și dacă nu înțelegeți, probabil că cel mai ușor vă vine să descalificați. Acest -20 acordat lui Romeo Rostas îl descalifică de către echipa editorială a site-ului. În acest caz și eu Autorul lui îl voi descalifica de tot, considerând dincolo de orice regulamente și politici inventate, că textele aparute în acest cont sunt insultate de cenzura acestui nivel de acces în site. Dacă acest site căruia i-am fost loial mă apreciază cu -20, atunci textele mele nu mai au ce căuta aici! Îmi...
32 poezii, 0 proze
Ce-a fost nu va mai fi
de Florin DeRoxas
toate-n lume-s trecatoare, tot ce se naste si moare, nimic nu este pe veci, chiar si tu intr-o zi ai sa treci. trec toate ca apa peste piatra raului din creste, viata, umbra si amorul, toate...
Ce-a fost nu va mai fi !!!
de Proca George Alexandru
Rememorez dulceata visului ferice Cand te strangeam la piept firava zana Si printre stele rataceam iluzii trofice In nopti albastre si cu luna plina Două suflete vibrând obscur in noapte, crepuscule...
Suflet
de Lalu Catalin ionut
Ce a fost,nu va mai fi nicicând, Un cuvânt a fost de-ajuns, O umbra ce nu se va-ntoare-n curând, În al meu suflet,crud a patruns. Știam că sufletu-mi va plânge Și acum,plângând, După umbra ce-n zare...
regrete de azi
de nichita dragos
Nimic din ce a fost nu va mai fi , Totul e șters în noapte , e păcat , Speranțele și visele-au plecat , În urma lor doar negru și pustii . Alerg Lumina să o caut . Nicăieri Nu mai găsesc ce am lăsat...
Anii copilariei
de venussy
Copilarie ai trecut Asemeni frunzelor in vant Regret regret si iar regret Ce-a fost nu va mai fi Si vreau ca timpul sa-l intorc sa mai traiesc macar o data acele clipe minunate ce au fost odata
drumeții prin sufletul umbrei
de Vasile Munteanu
am tot vorbit cu umbra încât a înviat eu fiindu-i astăzi nume și urmă și tăcere precum drumeții gata să bată cale lungă purtăm pe umeri zarea născută în durere de stăm pe loc îmi pare că încă ne-am...
...sinucidere
de Nemes Alexandra-Daniela
am vrut sa te ating si nu am vazut ce mana am... fara sa vreau te-am murdarit. am vrut sa-ti spun o soapta si nu am auzit ce tare strig ...fara sa vreau te-am speriat. si vrand sa iti arat ceva...
Lacrimi albe, lacrimi negre
de Matei Maria Monica
Lacrimi albe, lacrimi negre Ce au curs și vor mai curge Când Tanatos, mult prea crunt, Iar retează firul vieții Șoapta, timpul, nu mai sunt Doar o mare de-ntuneric Înecată e-n ea viața Și speranța...
Povestea valului
de Eugen Fulea
Încet, încet, se stinge cerul Și stelele își pierd misterul, Îți voi lăsa pe mal inelul Iar dacă pleci pe pod...drapelul. Tot ce n-a fost nu va mai fi Și tot ce-a fost se va jertfi În ziua nopților...