"Ce mărime poartă adâncul " – 21327 rezultate
0.02 secundeMeilisearchprimul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
VCVittoria Colonna
1490-1547 Descendentă a nobilei și puternicei familii Colonna, marchiză de Pescara, Vittoria Colonna este una din femeile cele mai culte și mai sensibile ale Renașterii italiene. Rămasă văduvă, și-a căutat alinarea în religie și în viața monahală, întreținând însă vii contacte cu cercurile intelectuale și religioase sensibile la reforma protestantă. A fost admirată și frecventată de personalități de primă mărime ale culturii vremii. Faima ei se datorează atât lui Michelangelo, care a nutrit pentru ea o prietenie superioară și o adâncă iubire spiritualizată și i-a închinat poezii ce sunt adevărate capodopere, cât și bogatei "Corespondențe" cu personalități ale vremii și mai ales volumului ei de "Rime". Publicate postum, acestea cântă iubirea pentru soțul mort pe câmpul de luptă și neliniștita sa înflăcărare religioasă.
1 poezii, 0 proze
VAVoltaire (François-Marie Arouet)
Voltaire, pe numele său adevărat François-Marie Arouet, (n. 21 noiembrie 1694 la Paris - d. 30 mai 1778 la Paris), a fost un scriitor și filozof al Iluminismului francez. Fiind fiul unui notar avut, Voltaire a mers la colegiul iezuit Louis-le-Grand. Aici și-a descoperit spiritul critic. Unchiul său l-a introdus în cercul deiștilor. La rugămintea tatălui său, în 1711 a început Dreptul, pe care nu avea să-l termine, interesat fiind mai mult de discuțiile intelectualilor, scriitorilor și aristocraților, ce se desfășurau în palatele sau în cafenelele din Paris. Din pricina viziunilor sale critice, pe care le reda în batjocură, a fost întemnițat în 1717 pentru unsprezece luni la Bastilia. Fiind amenințat de o nouă arestare în Franța, a petrecut un timp (din 1726 până în 1729) în Anglia. Acolo, el a fost influențat de empirismul lui John Locke Empirismus și de nou-apărutul deism. În ale sale Lettres philosophiques, a detaliat liberalismul englez (1731). Ca deist și francmason, Voltaire a...
10 poezii, 0 proze
MAMaxime Alexandre
Maxime Alexandre (Wolfisheim, 1899 - Strasbourg, 1976) est un poète et auteur dramatique alsacien. Naissance de Maxime Moïse Alexandre le 24 janvier 1899 à Wolfisheim, fils unique d'une famille juive libérale et francophile mais germanophone, alors que l'Alsace est sous souveraineté allemande (Deutsches Reich) depuis 1871. L'allemand est sa langue maternelle, dans laquelle il compose ses premiers poèmes à douze ans. Pendant la première Guerre mondiale, il part à Lausanne avec sa famille où il apprend le français et rencontre René Schickelé qui le présente à Romain Rolland. À Zurich, il rencontre les précurseurs du mouvement Dada dont Jean Arp. De retour à Strasbourg en 1918, il poursuit ses études et rencontre Louis Aragon qui l'invite à le rejoindre à Paris, ce qu'il fait au début des années 1920. Il décide d'écrire alors uniquement en français. Il rencontre à Paris André Breton, Robert Desnos, Benjamin Péret et le groupe qui va fonder le surréalisme. Il prend part aux activités des...
1 poezii, 0 proze
Marie Uguay
Marie Uguay naît à Montréal le 22 avril 1955, de son vrai nom Lalonde. Elle prend pour nom de plume celui de son grand-père maternel, César Uguay, originaire de Marseille. La parution aux Éditions du Noroît de son premier recueil, « Signe et rumeur », avec calligraphie et dessins de l'auteur, en novembre 1976, suit de peu le décès de ce dernier. En 1977, on lui détecte un cancer des os, qui entraîne l'amputation d'une jambe et des traitements préventifs. En 1979, elle publie « L'outre-vie », toujours aux Éditions du Noroît. D'autres poèmes paraissent dans diverses revues canadiennes comme Estuaires, Vie des Arts et Possible. En 1980, le cancer atteint le poumon et exige des traitements extrêmement lourds, qui ne parviendront pas à juguler le mal ; après une brève rémission, elle meurt le 26 octobre 1981. « Autoportraits » paraît de façon posthume chez le même éditeur avec des photographies de Stéphan Kovacs, en 1982, ainsi que Poèmes en 1986, qui comprend les recueils précédents plus...
12 poezii, 0 proze
LJLevet, Henry Jean-Marie
Henry Jean-Marie Étienne Levet, né à Montbrison (Loire) le 13 janvier 1874 et mort à Menton (Alpes-Maritimes) le 15 décembre 1906, est un poète français. C'était un diplomate, ayant choisi cette carrière par goût du voyage. Elle le conduisit en Inde, au Viêt Nam (chargé de mission par le Ministre de l’Instruction publique, en 1898), aux Philippines (secrétaire-archiviste, à Manille, en 1902), puis en Argentine (chargé de la Chancellerie de Las Palmas). Il mourut de phtisie à l'âge de 32 ans. Levet a laissé une œuvre brève et comme composée par distraction. Le meilleur de son œuvre consiste en 10 poèmes, "Cartes postales", parues en revue en 1902 et rééditées après la mort de l'auteur par Valery Larbaud, sur qui elles eurent une grande influence, ainsi que sur d’autres poètes du voyage. Il y a dans les poèmes de ce dandy, jouant à l’esthète britannique alors qu’il exerçait de très officielles fonctions dans la diplomatie française, une telle désinvolture alliée à une grâce si insolente...
10 poezii, 0 proze
SPSaint-John Perse
Marie-René Alexis Saint-Léger Léger, ce va semna ca scriitor cu numele de Saint-John Perse, s-a născut la 31 mai 1887 în Guadelupa (Pointe-á-Pitre). Își petrece copilǎria în mica insulǎ-proprietate a pǎrinților sǎi - Saint-Léger-les-Feuilles, în mijlocul unei exuberante naturi tropicale. În 1899 se stabilește împreunǎ cu familia sa în Franța, unde studiază la liceul din Pau. Leagǎ o strânsa prietenie cu Francis Jammmes. Scrie "Images à Crusoé"(Imagini pentru Crusoe) în 1904. Studiază la facultațile de drept, științe și litere din Bordeaux, interesându-se cu precădere de filozofii presocratici și de dreptul roman. Publicǎ sub numele de Saint-Léger Léger volumul de versuri "Éloges" (Elegii, 1911). După călătorii în Spania, Germania și Anglia, se stabilește la Paris, pregătindu-se pentru cariera diplomatică (1914). Ca secretar de ambasadă la Peking, călătorește prin China, Coreea, Japonia, Mongolia. În aceeași perioadă compune "Anabase"...
17 poezii, 0 proze
LLLeconte de Lisle
Charles-Marie René Leconte de Lisle (n. 22 octombrie 1818 - d. 18 iulie 1894) a fost un poet francez, reprezentant recunoscut al curentului parnasianist, teoretician al „artei pentru artă“ și al interdependenței dintre poezie și știință. Leconte de Lisle s-a născut într-o îndepărtată colonie franceză, a cunoscut îndeaproape cultura Indiei și peisajul exotic, ceea ce se va reflecta în poezia sa. Creația sa poetică se caracterizează prin evocarea nostalgică a marilor mituri și civilizații străvechi orientale și occidentale, cu elemente meditative asupra condiției umane, propunându-și să ofere un ideal etic superior contemporaneității. Susține impersonalitatea în artă, descrierea exactă, reprezentările precise, expresia a unei erudiții riguroase, cultul frumosului și perfecțiunea formală. Scrie ciclurile de versuri Poeme antice, Poeme și poezii, Poeme barbare, considerate opera sa cea mai valoroasă. Poemele inspirate din peisajul tropical și descrierea animalelor exotice îl...
21 poezii, 0 proze
CSCécile Sauvage
Cécile Sauvage, fille aînée de trois enfants de Marie Jolivet et de Prosper Sauvage, professeur d’histoire et de géographie, naît le 20 juillet 1883 à La Roche-sur-Yon. Elle épouse Pierre Messiaen le 8 septembre 1907 dans l’église de Sieyes, un faubourg de Digne où habitent ses parents. Ils auront deux enfants, Alain, (poète) et Olivier Messiaen, (musicien), qu'elle éleva, selon ce dernier, dans un « univers féerique ». Elle décède le 26 août 1927. Sa poésie est très proche de la nature et on a surnommé Cécile Sauvage, la « poétesse de la maternité ». Bernanos, dans un bref hommage, dira d’elle : « L’œuvre de Cécile Sauvage est pure. Mais d’une pureté vivante, pure comme une vie pure, avec on ne sait quelle douce malice agreste, et parfois, tout à coup, le brusque écart d’une ombrageuse fierté… ». En 2002, les Éditions de la Table Ronde ont publié les Œuvres complètes de Cécile Sauvage avec une excellente introduction de Claude-Jean Launay. Œuvre poétique -Tandis que la terre tourne,...
11 poezii, 0 proze
VAVâță - Diénes Andrea
Născută și crescută, am încercat marea cu mai multe degete simultan. Cuvântul și muzica sunt marile mele pasiuni. Creez maidegrabă, stochez prea puțin în schimb și din acest motiv mi se mai întâmplă să reinventez roata. Sunt un focar de energie, tot timpul în mișcare. Ceea ce creez e departe de a fi desăvârșit fiindcă deseori nu am răbdare cu mine, cu lumea pusă pe hârtie. Aș fi fericită dacă în locul paginii de autor aș putea să pun câte un film despre fiecare zi din viața mea, fiecare fugă de-a mea, fiecare oprire și fiecare întrebare: "Până când? Jusqu’ à quand, băi nene?"
145 poezii, 0 proze
Matei Octavian
n.02 09 1986 .Imi place mult toamna precum si luna Mai. Un copil... Nu am avut intentia sa public niciodata, nimic.De scris scriu pentru sufletul meu.Cred in mine.Pe acest site am vrut totusi sa las cateva randuri drept multumire celor care, la randul lor, ma incanta cu frumoase cuvinte. Consider ca, pe cat posibil, poeziile nu trebuie criticate dintr-o perspectiva artistica, ele fiind ceva intim, pur. ( Scrie intotdeauna ceea ce simti,sentimentul brut:seva creatiei! - citat preluat de la Bejliu Anne-Marie [AnMar] ).In rest... o critica constructiva, inteligenta, este intotdeauna binevenita. http://www.chicagotribune.com/news/columnists/chi-970601sunscreen,0,4664776.column Maxima lui Ashely Montague Ideea este sa mori tinar, dar cit mai tirziu posibil. Simtul umorului nu-l au decit fiintele tragice. Dumnezeu exista iar cautarea lui trebuie sa inceapa in noi Intr-o zi "m-am indragostit nebuneste de-o fata" si toata poezia din mine a fugit in dragostea pentru ea. A da, adesea IS EXTREM...
15 poezii, 0 proze
Ce mărime poartă adâncul
de Alexandra Alb Tătar
Dacă mulțimea are mersul legănat, de câte ori un pas săltat e interzis de câte ori în ton cu alții-ai condamnat, de câte ori de tine însuți te-ai dezis? Dacă acum se poartă vidul ambalat, de câte ori...
încă de la început
de Silviu Somesanu
deschid o poartă în miezul lucrurilor să intru-n adâncul înțelegerii de unde izvorăsc convingerile care-mi determină direct acțiunea nu știu în ce condiții voința mă ascultă și se luptă încă de la...
Într-o noapte străină
de Silviu Somesanu
Mă părăsește trist câte o noapte străină și rămân tot mai sărac în dragoste înfocată, aici în dorul atingerii zac printre obiecte ca într-un câmp desțelenit de cuvinte în care semințele așteaptă să...
Tu
de Amara Sasha
Zi de miercuri, soare, spațiu indefinit pentru mine… Mâinile voastre împreunate semnalau o schimbare nu numai în viețile voastre, ci și în modul meu de gândire. A fost clipa în care am început să te...
Mărgeanul rodiului, sideful scuturat din vișin – întâiul mai cu mustăți
de Dragoș Vișan
- Ce afin îmi curge perdeaua vorbelor tale în urechi! - Te pricepi să le asculți. - Am trandafiri, crini sădiți prin curte. Și-un coacăz. - Ai coacăz? - Da, lângă cișmea. O să se facă mare. I-au dat...
Efecte.Idee și gnoză.Epurat de revelații și esoteric
de razvan rachieriu
Efectele activității spirituale se transpun în poezii îmi pun sufletul în poezii rațiunea în sensurile lor profunde și îmi întrupez astfel ființa în conținutul lor ce sublimează persoana insipidă...
Întrupare
de Nincu Mircea
Să defrișezi păduri ca să dai naștere câmpurilor Pe care apoi le arzi, le rănești și le semeni Spre a aduna din sămânța lor focul sângelui, Aurul cu care sunt împodobite catedralele… Și să muți...
Fluviul, norul și călugărul
de Remus Cretan
Curgerea apei, trecerea norului, un calugar calatorind singuratic, toate azi exulta. Ce revarsare! Ca si in icoana celor „Zece Table” amanuntul e miscarea, iubirea fiind imobila si profunda....
(Fragmente)
de Horia Roman
Te-a întristat venirea cocorilor Ca o bucurie prea mare Și ca o revărsare adâncă de ape Pe un pământ uitat. Maria La picioarele celui mort Plânsetul tău a fost o muzică lină Sau o adiere depărtată de...