"Cauza care a cauzat Poezia" – 20219 rezultate
0.05 secundeMeilisearchVirgil Șchiopescu
Fiu al croitorului Gheorghe Șchiopescu, s-a născut la 17 februarie 1922 în Turnu-Severin. Datorită hărțuielilor la care era supus tatăl său din cauza activității socialiste, familia Șchiopescu se mută în 1929 la Lugoj. În acest oraș își va termina Virgil Șchiopescu studiile primare și liceale, ca șef de promoție. în 1945 a absolvit cursurile Academiei Comerciale din București. După terminarea studiilor superioare, a fost numit director al Băncii Naționale din Făget unde s-a împrietenit cu Gheorghe Gârda, veteranul poeziei în grai bănățean, de la care a "prins și gustul pentru poezia în grai bănățean". În 1949 revine la Lugoj în calitate de inspector la Banca Națională, funcționînd și ca lector la cursurile profesionale pe țară (1957-1960). Din 1965 se stabilește în Timișoara fiind conferențiar la Facultatea de studii economice a Universității din Timișoara. În anul 1973, obține titlul de doctor în economie. În afara îndatoririlor profesionale, Virgil Șchiopescu a desfășurat o bogată...
1 poezii, 0 proze
CAConrad Aiken
Conrad Aiken (1889-1973) a fost un poet la un moment dat prețuit de colegii săi de vocație (a fost prieten personal cu T.S. Eliot și cu Malcolm Lowry, de pildă), dar despre care s-a apreciat că nu a atins gradul de excelență al poeților cu adevărat mari ai vremii. Poate și din cauză că s-a arătat preocupat mai ales de melodicitatea versului, de impresionismul notațiilor (poezia, din punctul său de vedere, este „o serie caleidoscopică de momente incandescente”), de un „joc cu ideile deopotrivă de vesel ca cel cu stările de spirit sau cu senzațiile”. În realitate, spunea singur despre sine însuși, el a fost „în căutarea unui fel de poezie absolută, o poezie în care intenția nu ea tât să stârnească emoții doar, ci să convingă de o anume realitate, să folosească emoțiile sau simțul realității (tangențial și aluziv expus) cu aceeași rece detașare cu care un compozitor folosește notele sau acordurile”. Aceasta a contribut fără îndoială să facă versurile sale „excesiv de melodice” și ca...
1 poezii, 0 proze
FMFlorea Maria Mirabela
Nascuta intr_o frumoasa zi de toamna,1 octombrie,intr_o familie obijnuita si foarte severa,am invatat a iubi poezia mai presus de orice,ea fiind singurul mod pe vremea cand eram copil sa imi exprim durerea..sau bucuria.A vorbi unei foi de hartie e divin sau nebunesc?Ma intreb mereu,dar alt mod deocamdata nu am gasit,pentru ca o bucata de hartie tace si indura tot ceea ce scrii pe ea...in schimb oamenii nu.Dupa anii 1995 mi_am pierdut intr_un fel sau altul telul de a scrie din cauza multor probleme familiale care pur si simplu nu imi permiteau sa mai scriu sau altfel spus imi furau si timpul acela putin ce il dedicam stiloului si caietului plin cu versuri, ascuns sa nu il gaseasca bunicii.Nu de mult timp am inceput a scrie din nou,colectia mea e maricica si voi incerca sa public si din cele mai vechi,printre care si proza,dar deocamdata ma rezum la cele noi.Ma bucur enorm pentru toti cei care urmaresc acest site,si pentru cei care publica aici gandurile lor sau pur si simplu cateva...
6 poezii, 0 proze
EKErik Axel Karlfeldt
Erik Axel Karlfeldt (n. 20 iulie 1864 – d. 8 aprilie 1931) a fost poet suedez, laureat postum al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931. Motivația Juriului Nobel "...pentru poezia lui Erik Axel Karlfeldt" S-a născut în 1864 la Tolvmansgarden, în Dalarna de sud. După ambii părinți se trage dintr-un neam sănătos de țărani și mineri. În poezia Fäderna (Strămoșii), cu care începe prima sa culegere de poezii, Karlfeldt aduce un pios omagiu vetrei părintești, iar în Träslottet (Conacul de lemn), își amintește despre vechea fermă a copilăriei sale, în care se născuse și se căsătorise mama sa. Urmează liceul la Västerås, iar studiile universitare le începe la Uppsala. Din cauza unor mari dificultăți financiare prin care trece familia sa, Karlfeldt întrerupe câțiva ani studiile, deși este un student eminent, luându-și licența în Litere abia după șapte ani. Ca și Selma Lagerlöf, încă foarte de tânăr își propune să devină scriitor. În anul 1895 debutează cu un volum de poezii,...
0 poezii, 0 proze
ȘDȘtefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
ÖTÖmer Faruk Toprak
S-a născut la Istanbul. Urmează cursurile Facultății de drept pe care, din cauza lipsurilor materiale, le abandonează pentru a se angaja la Petrol Office. La început scrie poezii romantice, apoi, influențat fiind de orientarea de stânga, lirica sa capătă puternice accente sociale. Opera poetică: Insanlar (Oameni), 1943; Hürriyet (Libertate), 1945; Dağda Ateș Yakanlar (Cei care aprind focuri în munți), 1955; Susan Anadolu (Tăcută Anatolia), 1966, etc. *** Ömer Faruk Toprak (1920, İstanbul- 20 Ağustos 1979, İstanbul). Toplumcu-gerçekçi șair, romancı ve öykü yazarı. 1941\'de liseyi bitirdi, İstanbul Üniversitesi Hukuk Fakültesi\'ne 3 yıl devam ettikten sonra öğrenimini yarım bırakarak memur olarak çalıștı. İlk șiiri 1938\'de yayınlandı. Bașlangıçta ölçülü, uyaklı, duygusal nitelikli șiirler yazdı. Ardından toplumsal gerçekçi șiire yöneldi. Toplumcu sanatçıların bir araya...
1 poezii, 0 proze
AGAlexandru Gherghel
Alexandru Gherghel s-a născut la 27 aprilie 1879, la Pitești. După absolvirea studiilor juridice la Facultatea de drept din București, se consacră avocaturii, pe care o profesează de-a lungul întregii vieți la Constanța. Decan al baroului acestui oraș, Alexandru Gherghel moare la 20 decembrie 1951. Debutează în literatură la revista "Viața nouă", cultivând cu insistență și entuziasm, în numeroase volume, o poezie de tip amator, care o va sustrage atenției criticii literare. De altfel, nu va deveni membru al Societății Scriitorilor Români decât în 1942. O ultimă culegere de versuri, prefațată de Al. T. Stamatiad, a rămas în manuscris, din cauza decesului ambilor poeți. A mai publicat studii de drept penal și volumul "Dobrogea în viața românească" (1935). OPERE (poezii): Cântece în amurg, Buc., Sfetea, 1906; Insula uitării, Constanța, 1924; Raze și umbre, Constanța, 1933; Solitare, Constanța, 1935; Solitare, Sonete, Constanța, 1935. COLABORÃRI: Viața nouă (1905, 1907 - 1911, 1915 -...
6 poezii, 0 proze
HPhose pablo
Această poezie ați fi vrut s-o scrieți voi De fapt nici nu este o poezie ca atare Este un mesaj de adio pentru comunitățile Acestea literare on on on_line Treabă e că îmi merge foarte prost Și trebuie să iau niște măsuri… urgent să fac ceva Evident că mulți dintre voi nici nu știu nimic despre mine Eu am doozeci de ani și nu nu … nu sunt fain. Acum o lună mi s-a născut o soră Familia mea are clipe frumoase dar și complicate totodat’ Crize financiare uneori chiar se ajunge la depresii din această cauză Deci eu acuma m-am dezis de internet Să contribui și eu la revenirea financiară [câtusi de puțin] a familiei Spre ușurarea unora sau nefericirea altora: Nu voi mai fi aproape deloc pe net Nu voi posta nimic deși aș vrea mult [Cu siguranță din când în când voi trece pe la net-cafe] Îmi iau rămas bun de la prietenii mei cyber Sau mai bine zis de la prietenii mei cu care Comunic mai mult pe net Să fiți liniștiți cu toții / cuminți Priviți frumos viitorul / bucurați-vă Să citiți neapărat pe...
141 poezii, 0 proze
ana
Cred ca sunt, de fapt sunt mai mult ca sigura ca sunt cea mai "tanara" din toti de aici, si nu am pretentia la un mare succes al creatiilor mele. Oricum, din cauza varstei (12 ani si 8 luni!) sunt intr-un clar dezavantaj fata de restu lumii, varsta multora depasind triplul varstei mele. Sunt in clasa a VII-a, in scoala generala. (una din cele mai bune din Bucuresti). Am fost la olimpiade la romana din clasa a V-a si la fiecare am luat cate un premiu. Ma simt nasol cu poeziile mele pe langa unele pe care le-am citit din site-ul asta... Si mai multe poezii sunt mai vechi, adica le-am scris inainte sa ma inregistrez pe site.
3 poezii, 0 proze
DADimitrie Anghel
Nascut in localitatea Cornesti, jud. Iasi. Poet simbolist minor un indrgostit de flori si peisajele marine. A debutat in 1903 cu o traducere a poeziilor lui Paul Verlaine. A publicat două volume de versuri : În grădină ( 1903 ) și Fantezii (1909). Împreună cu St. O. Iosif a scris, sub pseudonimul A. Mirea , Caleidoscopul lui A. Mirea în două volume, între 1908 - 1909. Sub același pseudonim au apărut poeme dramatice ( Legenda funigeilor , Cometa ), proză ( Cireșul lui Lucullus). A tradus din Goethe, Lenau, Heine, Ibsen. Are o tentativa de sinucidere din cauza geloziei pentru sotia sa Natalia Negru (vezi si St.O. Iosif) 1872 Pe data de 16 iulie se naste Dimitrie Anghel, in satul Cornesti, la 8 km de Iasi 1879 - 1883 Urmeaza Scoala primara la Institutul particular al lui Caracas, apoi la Institutul Pedagogic condus de Alexandru Lambrior 1891 In luna octombrie debuteaza in Contemporanul, VII, nr 10, cu poeziile Planset de greieri si Zana codrilor de brad, pe care insa nu le-a inclus in...
35 poezii, 0 proze
Cauza care a cauzat Poezia
de Ștefan Petrea
Din ce cunosc eu, nu cunosc cauza care a cauzat Poezia... Să fi fost omul pe jumătate maimuță care cînta din frunză femelei?! Ori poate însuși Dumnezeu rupînd din Om o coastă a pus în gura lui...
Scara lui Iacob
de heghedus camelia
În Scara lui Iacob nevoia maladivă de certitudine acompaniază nevoia de credință, iar dedicarea totală reclamă un suport motivațional. Dumnezeul Martei Petreu nu este o abstracțiune, ba chiar s-ar...
Istoria Frumuseții
de Umberto Eco
1. Corul muzelor După Hesiod, la nunta lui Cadmus și a Harmoniei în Teba Muzele au cântat unele versuri în onoarea mirelui și a miresei, un refren care a fost imediat adoptat de zeii participanți la...
Subtila evadare a lui Valeriu Barbu cu volumul \"Din cioburi\" sub braț
de Maria Prochipiuc
Biblioteca \"V.A. Urechia\" și Penitenciarul din Galați a organizat în data de 24 martie în cadrul bibliotecii o dublă lansare - volumul de debut \"Din cioburi\", autor Valeriu D.G. Barbu și revista...
Fragment dintr-o scrisoare
de Ion Barbu
Da, e dat râului să susure. Nu e nici o rușine. De ce să te strâmbi atunci? Știu versuri nemuritoare întemeiate pe adâncirea dialectului apei sau vântului. Întreg Eminescu e aici. Sau, dacă vrei - mi...
Fragment dintr-o scrisoare
de Ion Barbu
Da, e dat râului să susure. Nu e nici o rușine. De ce să te strâmbi atunci? Știu versuri nemuritoare întemeiate pe adâncirea dialectului apei sau vântului. Întreg Eminescu e aici. Sau, dacă vrei - mi...
Chagall
de Boris M. Marian fără minus
Marc Chagall Marc Chagall (7 iulie 1887 – 28 martie 1985), a fost un celebru pictor, născut în apropiere de Vitebsk ( Belarus), devenit la Paris unul dintre cei mai importanți pictori ai secolului...
Cezar Ivănescu: hulit în viață, refuzat în moarte
de Miron Manega
A murit ultimul mare poet român. De la Nichita încoace, poezia română nu a mai suferit o pierdere atât de mare. După ce a pătimit toată viața pentru adevărurile sale fundamentale, ne-a părăsit...
Blaga/Borges: kenningaruri
de Maria Pilchin
Avînd rolul unui translator, poetul și poezia transpun tainele universului prin vers, dar nu e exclusă nici pe departe o multiplicare a acestora, idee pe care o găsim atît în Cabala iudaică, cît și...
Iubirea pentru o femeie la Eminescu
de cornel marginean
Iubire si Eminescu Mă întreb, care dintre cele două mari subiecte l-au interesat mai mult pe Eminescu: iubirea pentru o femeie, sau filozofia. Când scriu filozofie, mă refer la toate științele care...