"Cand nu realizezi ce se intampla" – 20734 rezultate
0.06 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Ionelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
Dan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
bebe bocica
Cand realizezi că nu esti pe drumul cel bun? Atunci când orice ai face, faci cu mari sacrificii!
61 poezii, 0 proze
Elena D. Marcu
EU eu respir, eu tremur, eu zambesc, eu ma inrosesc, eu plang, eu merg inainte, eu...nu sunt speciala, dar daca totusi sunt si nu realizez asta? ha! eu...visez. da visez! am propria mea gradina cu vise pe care le cultiv asa cum vreau eu. nu imi sunt impuse reguli speciale de gradinarit. sunt doar eu si straturi pline de iluzii, vise, idei, dorinte..."cultivator de vise" ! si totusi eu...inca invat. invat sa am curajul sa fiu eu insami, sa-mi recunosc meritele si sa accept infrangerile. invat sa strig atunci cand nu pot aproba in tacere si invat sa suspin atunci cand nu am glas sa pot striga. am nevoie sa invat toate astea... meandradoi@yahoo.com t3ddy_m3
25 poezii, 0 proze
Gheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
Cernamorcenco Rebeca
..... Cand esti suparat scrie si nimic nu va putea sta in calea fericirii... Sunt mica, am 12 ani si de aceea poate nu am o biografie, sau realizari in viata. Insa as vrea sa devin cunoscuta in acest domeniu.Cu ajutorul vostru as putea macar sa imi imbunatatesc tehnica scrierii. Stiu, poate ziceti ca este doar un vis al unui copil, insa sunt mai matura, deoarece poeziile mele exprima mai mult tradarea, iubirea si viata. Accept orice critici, sfarturi si comentarii!
11 poezii, 0 proze
barbieru patricia emilia
Nascuta pe 28 iunie 1992 la Calafat Judetul Dolj,la adresa Strada Mare,Nr.42 localitatea Ciupercenii Vechi.Mama se numeste Nicoleta si tatal Marian.Am crescut cu bunica din partea mamei deoarece parintii s-au despartit pe cand aveam 9 luni.Am urmat Scoala generala cu clasele I-VIII Ciupercenii Vechi,iar in acest moment urmez Colegiul tehnic "STEFAN MILCU" Calafat.Sunt eleva in clasa a XI-a la profilul Tehnician Analize Produse Alimentare.Ca si realizari literare am:poezii:"Speranta","Nu o sa mai fie" etc.
1 poezii, 0 proze
Florian
M-am nascut cand altii nu au mai dorit acest lucru.Adica, acum 28 de ani.Voi muri cand nu voi dori eu.Intre timp, inginer, romantic, cerebral, indragostit de ce este catalogat ca fiind "urat".
3 poezii, 0 proze
serban dacia lavinia
E greu sa iubesti cand nu esti iubit Stii ca esti viu dar simti c-ai murit Incerci sa te minti ca poate totusi te iubeste Dar nu intelegi de ce mereu te raneste Tu cauti o iubire perfecta, T-i se pare ca a ta e mult prea defecta Dar iubirea ce-o cauti nu exista, Si nu are rost sa fii trista Iubeste ce ai, ce vezi, ce simti Si nu incerca in zadar sa te minti Iubirea ce-o cauti n-ai s-o gasesti Si ce daruiesti, inapoi nu primesti Dar si cand se intampla sa crezi ca ai gasit-o Iubirea pe care mereu ai dorit-o Fii fericit atat cat o ai Primeste dar nu uita sa si dai! Si cand va pleca lasa usa deschisa Chiar daca inima ta e distrusa Ca alta iubire pe ea va intra Si viata si inima-ti va lumina!
1 poezii, 0 proze
stoica stefana
nu ar fi prea multe de zis...sunt o simpla fata care,atunci cand nu poate sa isi exprime toate sentimentele ia condeiul si insira frumusel cuvintele pe-o bucata de foaie...
6 poezii, 0 proze
Cand nu realizezi ce se intampla
de stefan lungu (soricescu)
Cand nu realizezi ce se intampla, cand simti ca padurea din jur este intunecata , ca cerul se despica lasandu-I altui cer locul, cand visele din trecut ti se par moarte, si visele din viitor utopice,...
injunghierea
de morpheus
De ce tot ce e frumos trebuie sa se termine redepe? De ce se scurge timpul cu asa viteza cand ti se intampla ceva bun? Cand petreci o perioada lunga alaturi de o persoana toate amintirile iti se...
My astenia
de marin badea
Te trezești într-un spațiu îngust, extrem de îngust, cam cât e într-o inimă, când se hotărăște să nu mai bată, să nu te mai accepte, cam cât e într-un pod de palmă, care tot cere și nu primește ceva,...
sindromul copilului albastru
de Vasile Munteanu
întotdeauna există o intersecție unde ai apucat-o greșit ajungi și pe acolo dar în altă parte uneori realizezi ce se întâmplă și te mai crezi în stare ai vrea să te întorci dar la ce bun în fiecare...
Epilog
de Marius Onica
Marius ONICA EPILOG Ca să se răzbune, pictorul a desfășurat pe geamul ferestrei tabloul unui covor de zăpadă. S-a lăsat pe urmă să înghețe încet, acolo, pe scaunul din mijlocul încăperii. Toți...
plictis
de Ottilia Ardeleanu
Se plimbă de colo colo. Mai mută câte un obiect dintr-un loc în altul, din altul la loc. Se așază pe ergonomic, alene se întinde, cască într-un fel în care aerul se propagă nemulțumit de mutarea din...
viata
de dianet
Militarul. Iubesti, doresti, astepti, visezi, ajungi sa urasti, sa plangi de fericire sau de tristete, sa vrei sa fugi sau poate chiar sa o faci. Acum nu stiu daca ma refer la mine sau la el....
Iunie-Iulie
de Dima Viviana
IUNIE E sfârșit. E sfârșit de întâlniri de 6 ore cu persoane cu care ești obligată să coabitezi 5 zile pe săptămână. Sfârșit de o nebunie continuă, de o luptă de supraviețuire într-un mediu propice...
Viena
de Maria-Magdalena Jindiceanu
VIENA 1 Seară de iarnă la Viena. În centrul orașului, bradul imens în fața palatului primăriei. Gerul ne atinge, dar noi nu simțim pentru că ne lipim unul de altul. Un puf din blana gulerului îmi...
