Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Cand mainile comunica in locul nostru..."20734 rezultate

0.04 secundeMeilisearch
41 rezultate

critica-singura

ColecțieRubrică12 texte

"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschiv&#259 și tac când lovesc." – Cosmin Perța

de Raul Huluban

ES

Evie Lowe Stella

AutorAtelier

Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...

3 poezii, 0 proze

Alexandra Alb TătarAT

Alexandra Alb Tătar

AutorAtelier

~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...

148 poezii, 0 proze

C

Chwoika

AutorAtelier

mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...

1 poezii, 0 proze

andradaA

andrada

AutorAtelier

hhmmmm....:-? ma numesc Dada-Andrada si.. primii pasii i'am inceput nu de mult, cu multe interese ce ma atrag de la drumul initial.. Ziua in care m'am nascut (25.07.1992)..a fost banala.. aiureah.. pana cand glasul meu.. a spart acea monotonie absurda.. am reusit sa supravietuiesc de atunci pana azi.. cu intamplari placute.. neplacute.. Trecutul meu a inceput sa prinda glas, pacat ca ma irita bratara , ca scriam mai multe.. Poate k privirea ta se va ingropa in frazele contradictorii cu viata.. Nu ma vei cunoaste niciodata foarte bine, nu sunt o oarecare, mintea mea are cu totul alte legi... Prin natura mea.. zambesc la orice, insa un zambet parfumat... rar il vezi.. Sunt condusa de visele realitatii, pacat ca tu nu ma vei conduce...].. Nu'ti imagina lumina ochiilor mei, aproape de tine, din moment ce nu ma cunosti.. Imi cresc sansele sa te cunosc, asta numai daca te'ai intrebat vreodata cum reactionez la cuvintele tale.. Imi place sa dorm, sa ajung cu mainile in lumea abisului, sa...

2 poezii, 0 proze

AV

Aurel Vladu

AutorAtelier

Cand vei ajunge sa cunosti incearca sa nu uiti

17 poezii, 0 proze

Gavril KostachisGK

Gavril Kostachis

AutorAtelier

Cand la Cenaclu fost-am prima data In miez de noapte argintie Visam sa intalnesc o fata Dar m-am indragostit de Poezie!

96 poezii, 0 proze

andrada vissarionAV

andrada vissarion

AutorAtelier

cand eram foarte mica,imi doream zborul pana la granita durerii.acum visez cu ochii deschisi la anihilarea suferintei in gin si la mersul pe ape,atribute ale ingeriadelor din noi... altfel,om absolut normal,absolventa de limbi straine(franceza-engleza),locuitor al unui oras stravechi,pur muntenesc,pasionata de literatura sud-americana,engleza si romana.

9 poezii, 0 proze

bebe bocicaBB

bebe bocica

AutorAtelier

Cand realizezi că nu esti pe drumul cel bun? Atunci când orice ai face, faci cu mari sacrificii!

61 poezii, 0 proze

SD

Sur Daniel

AutorAtelier

Cand am sa am!

8 poezii, 0 proze

MR

Mariana Roman

AutorAtelier

Cand ma uit la cer, ma gandesc ca de acolo vin; cand ma uit la pasari, ma gandesc la zborul meu de odinioara; cand calc pamantul, ma gandesc ca sunt tot ceea ce este el si voi fi atata vreme cat va fi si el. Aceasta este biografia mea!

12 poezii, 0 proze

Cand mainile comunica in locul nostru...

de olga cojocaru

Mâinile noastre sunt mai inteligente decât noi, așa i se spusese celuia, care nu avusese niciodată mâini ca ale lor. Lumea s-a dezbăierat cu repeziciune si entuziasm de boală. Era o bucurie...

EseuAtelier

Din ploaie

de Stoica Nicolae Ciprian

Îți aduci aminte când ploaia asta nebună era parte din lacrimile tale nebune și pline de durere? Nu vedeam nimic azi de ele, dar îmi dădeam seama că nu sunt lacrimi de tristețe, sunt lacrimi de...

ProzăAtelier

Când mai vorbim fraților despre noi?

de Radu Herjeu

Dai drumul la televizor, la radio, intri pe Internet, te duci la teatru, la cinema, în discoteci, în parcuri. În autobuz, la școală, la frizer. În cluburi private, în licee private, în cartiere...

ArticolAtelier

Memento mori

de Solomon Tamara

Moto:”Câtă necrofilie e-n amintire! Câtă fascinație pentru ruină și putrefacție! Câtă scotocire de medic legist prin organe lichefiate. Gândindu-mă la mine de la diferite vârste, ca tot atâtea vieți...

Atelier

Accidentul

de ovidiu cristian dinica

Nu ești pregătit niciodată să mori chiar dacă sentimentul persistă uneori cu anii și simți că-ți pierzi răbdarea căutând să înțelegi de unde pot veni pericolele. Ește suficient uneori să deschizi...

ProzăAtelier

Comoara dintre izvoare

de Galoiu Marian

De cate ori nu am visat noi atunci cand eram copiii sa descoperim o comoara, sa ne imbogatim si sa devenim faimosi? Exista oare comori ascunse prin locuri aiurea si uitate? Este adevarat ca ele...

ProzăAtelier

Dacă o să mă întrebi, am să-ți răspund...

de Mihail-Adrian Simion

Da, azi am să răspund la orice întrebare, oricui. Vino, așează-te în fața mea, priveste-mă drept in ochi, și intreabă-mă. Intreabă-mă orice vrei tu. Intreabă-mă din științele exacte sau mai putin...

Atelier

Deruta și retragerea la malgași

de Dragoș Vișan

Bucureștiul nu mai rămăsese decât o minusculă și izolată localitate. Dincolo de blocurile cu opt etaje se întindea altceva. Iar dincolo de altceva era aiurea, tare aiurea. Peste aiurea urma...

ProzăAtelier

Lumânări retezate. În echilibru.

de serban georgescu

"Echilibrul" nostru este echilibrul unei lumânări retezate: rămâne verticală doar din perfecțiunea tăieturii... Întrebați-l pe Zorro! Uneori femeile mă privesc în ochi ca și cum și-ar privi în ochi...

Atelier