"Camera cu Copii" – 13678 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
ZZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
Andrea Ilies
Am venit pe lume la sfarsitul lunii lui Cuptor intr-un orasel de la poalele muntilor Calimani (Toplita, jud. Harghita). Fiind primul copil in familia mea si prima nepoata de altfel, am fost foarte mult indragita si chiar resfatata de tot neamul. Imi aduc aminte de zilele de la cresa si de prima tabara la mare (Navodari) aveam vreo 4 anisori si plangeam in fiecare seara dupa mami si tati, numaram pe degete zilele care ma desparteau de ei. Anul 1989 ma gasea intr-o camera de garda la spital cu injectia de penicilina in plina actiune, imi aduc aminte ca asistentele au inceput sa tipe, si tata m-a luat repede si am plecat, fugea cu mine in brate si nu intelegeam de ce. Pentru varsta la care eram atunci revolutia nu a facut nici o diferenta. De prima zi de scoala imi aduc aminte ca de un vis scaldat in emotii si teama. Simt si acum parfumul invatatoarei si mana ei calda.Anii de primara au trecut foarte repede, gimnaziul a fost mai diferit, nu imi placea matematica si stiu ca tremuram...
2 poezii, 0 proze
adina camara
am:24 de ani, un copil de 5 ani, o facultate,un divort recent cu o jumatate de african,un serviciu stabil ca si mine, bani de cosnita, o dragoste ,cateva articole publicate, cheile de la birou,casa,interfon si masina sefului,carti,un apartament inchiriat,coafura cu tepi,neliniste.
3 poezii, 0 proze
GVgeorge vasilievici
blog personal administrat chiar de autor: www.vasilievici.blogspot.com Bibliografie CÃRȚI: Gabi78 – poezie - (editura Vinea, 2001) Featuring - poezie - (editura Vinea, 2004) Cerneală - poezie - (editura Pontica, 2004) O cameră cu două camere- poezie– (editura Tomis, 2006) W.C-rul (editura Vinea, 2007) YoYo – roman publicat integral numai pe internet Prezent în antologiile: EroTICA (vol. 1 – editura American research press, 2001) EroTICA (vol. 2 – editura Observator, 2003) Generația 2000 (editura Pontica, 2004) Poezie.ro (editura Muzeul Literaturii Române, 2005) Colocviile tinerilor scriitori (editura Brumar, 2006) Proza.ro (ed Paralela 45) Pagini literare.ro (Forumul European al Revistelor Literare) Colabărări cu revistele literare: Metafora Tomis Vatra Poesis Suplimentul de Marți Observatorul de Muchen Versum/versus Oglinda literară Viața Românească Poezia Convorbiri Literare Caietele Oradiei www.sottomondogorizia.it www.asalt.seanet.ro www.aol.ro www.respiro.ro www.marti.ro...
182 poezii, 0 proze
MJMax Jacob
Născut la 12 iulie 1876, la Quimper, Bretania, Franța, într-o familie de evrei. Se înscrie la Școala Colonială din Paris, pe care o abandonează pentru o carieră artistică. Pe bulevardul Voltaire, împarte o cameră cu Pablo Picasso, care i-l prezintă lui Guillaume Apollinaire, care, la rândul său, îi face cunoștință cu Georges Braque. Devine bun prieten cu Jean Cocteau, Cristopher Wood și Amedeo Modigliani. Jacob a trăit cea mai mare parte a vieții sale în sărăcie, prestând tot felul de slujbe umilitoare. S-a convertit la catolicism în 1915, la șase ani după ce a avut o viziune cu Cristos. În 1921 pleacă în sătucul Saint Bennoit-sur-Loire, unde se claustrează într-o mănăstire benedictină. Rămâne aici până la arestarea sa de către naziști, în februarie 1944. Moare din cauza unei bronhopneumonii, în următoarele luni (5 martie 1944), în lagărul de concentrare de la Drancy, aproape de Paris. A fost poet, prozator, critic și pictor.
5 poezii, 0 proze
JLJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
MTMihai Tița
o fuga pe scari in 89 la taicamiu in brate, spre ultimele etaje. stateam la parter, in militari. prin 92 parca ne-am mutat in baicului. cateva saptamani camera mea si a lu nicu a fost goala, cu linoleu gri pe jos si o draperie pe langa perete. ma jucam cu calaretii aia de care nu stiam ca se agata perdeaua; imi imaginam un tren cu foarte multe vagoane. mihaitita.blogspot.com/
30 poezii, 0 proze
FBFrancisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
APalexandru petria
Alexandru PETRIA: născut la 27 II 1968, în orașul Dej, județul Cluj. Debut publicistic și poetic în “Tribuna” în 1983. Studii întrerupte de psiho-sociologie. Cărți publicate: “Neguțătorul de arome”(1991, poeme), “33 de poeme”(1992) și “La ce bun poeții…”(colectiv, interviuri). În pregătire, volumul de versuri “Masochistul”. Colaborări sporadice la toate revistele revistele literare importante. După 1989: șeful Comisiei pentru abuzuri și drepturile omului în CPUN-ul municipiului Dej; întemeietor, împreună cu Radu Săplăcan și Zorin Diaconescu, al săptămânalului dejean “Gazeta someșeană”- primul număr a fost scos în 23 decembrie 1989; candidat din partea Mișcării Ecologiste din România la Camera Deputaților- 1992; redactor investigații, între 1992- 1994, la revista bucureșteană “Zig-Zag” pe vremea directoratului lui Alex Ștefănescu- între 1992- 1996 am locuit la București; 1994-1995- reporter investigații la ziarul “Cotidianul”; 1995-1996- redactor șef al săptămânalului bucureștean...
123 poezii, 0 proze
VGVirgil Gheorghiu
Virgil Gheorghiu (*22 martie 1903, Roman - †7 martie 1977, București) este un poet român, pianist și critic muzical. Virgil Gheorghiu s-a născut la 22 martie în Roman. După studii muzicale la Conservatorul din București (1928-1930), își continuă studiul la Viena și la Schola Cantorum din Paris. Debutează în literatură în 1925 cu volumul de poezii Cântările răsăritului, prefațat de Demostene Botez. Între 1926 și 1928 ia parte la mișcarea de avangardă din Iași și - împreună cu Aurel Zaremba - editează revistele suprarealiste Prospect și XX-literatură contimporană. Paralel cu cariera de muzicolog se desfășoară și cea de pianist, mai întâi în trio-ul Boniș (1932-1939) și, după război, la Filarmonica din București. Compune muzică vocal-simfonică și de cameră și este foarte activ ca cronicar muzical. Cariera sa, împărțită între muzică și poezie, se intersectează cu avangarda în perioada aderării la gruparea din jurul revistei unu, din care este însă exclus pentru că publica și în alte...
42 poezii, 0 proze
Camera cu Copii
de Ionut Grosu
Vă ofer posibilitatea să citiți în întregime scrisoarea unui coleg de-al meu care s-a stins în ultimul an de liceu: N, Mi-i somn. Este prima dată în ultima săptămână când rezist somnului. De obicei...
Proiecții pe sticlă
de Mihaela Maxim
...îndreptar de linii în palmă… pereți de suflet adunați de pe drum răsar migrând nomazi spre cer copiii norului cu galbena soarelui raze de distribuție în faliile nopții …cuvinte citite uitate...
zuz
de george vasilievici
1. dacă se încalță cu lumi ce visează teniși alergând prin tine, poate fi femeia exactă. despre idealul ei de a deveni idealul tău este vorba. dacă se încalță cu inima mea ce visează aiurea copaci...
Fratele meu, Mihail
de Nicolae Diaconescu
Fratele meu, Mihail A fost cu zece ani mai în vârstă decât mine şi multe din întâmplările vieţii sale aş putea să le povestesc într-un roman, dar apoi, cine l-ar citi!?! Într-unul din momentele sale...
Amintiri (politice) din copilărie
de Valentin Tascu
AMINTIRI (POLITICE) DIN COPILÃRIE MOARTEA TÃTUCULUI, CRAVATA ROȘIE ȘI DIZIDENÞA 1953 Acum, deja nu mai zice tata, ci chiar eu: în martie 1953 mă aflam, cum am spus, cu “șatra” tatălui tocmai la...
După moartea lui Nae 2
de nicolae tomescu
Și într-adevăr n-a fost așa de rău cum ar fi putut să fie. Au intrat rușii și la ei, dar Leu, cu toate că a lătrat din toate puterile, n-a fost împușcat. Dimpotrivă, cei doi ruși n-au putut să-și...
Pe scurt,în alt stil...
de Dobre Georgel Petrut
I 1 Iunie. Pe atunci , încă mă consideram un copil. Un copil plin de vise , de entuziasm, de poftă de viață! Așteptam o surpriză din partea mamei. Un cadou sau orice altceva care să alunge...
Aș dori o cameră cu priveliște, fără gratii… (Monolog barbat)
de Ciprian Ciuciu
Adică ce? Tocmai veneam de la circ. M-au supărat circarii. Sunt selectivi. Le place să creadă că pot decide ei cine să fie amuzat și cine nu. Eu vroiam să fiu amuzat. Așa că am mers la spectacolul...
Dialoguri cu Anne
de sophia elisa coreli
De plecat, pleci repede când e vorba să-ți iei viața în propriile mâini. Cel puțin, așa s-a întâmplat cu mine, care nu-mi găseam locul și nici liniștea între doi oameni care se certau veșnic și-și...
Poveste
de Maria Tirenescu
Pe strada noastră, locuia o familie cu mulți copii. Ocupau trei camere dintr-o casă naționalizată. La stradă erau dormitoarele, iar camera cu ferestrele spre curte era folosită drept bucătărie. Când...