"Calc peste iubire cu sandale" – 20068 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
DGDan Giosu
REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...
0 poezii, 0 proze
iulian
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...
19 poezii, 0 proze
TAtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
Mariana Roman
Cand ma uit la cer, ma gandesc ca de acolo vin; cand ma uit la pasari, ma gandesc la zborul meu de odinioara; cand calc pamantul, ma gandesc ca sunt tot ceea ce este el si voi fi atata vreme cat va fi si el. Aceasta este biografia mea!
12 poezii, 0 proze
CACrina Albu
Sunt femeie, am cincizeci și..., căsătorită, am crescut doi copii, am plantat pomi, am lucrat la Romtelecom (tehnician), calc, cos, gătesc, văruiesc, sap, prășesc, citesc, uneori scriu. Poezie.
164 poezii, 0 proze
GDGeorge L. Dumitru
Nascut ireversibil-mare pacat, as mai fi incercat de cateva ori- crescut ca din apa, trecut cu pluta. Cuvant printre numere, numar printre cuvinte. Sunt tarziu, umbra intre ape, rascruce. Fac parte dintre cei care la intrebarea "Daca ai putea sa iei totul de la capat, cum ai face?", nu raspund cu mult doritul "Exact la fel", ci cu stanjenitorul "Exact altfel" Daca as fi reusit sa transform barem o parte din emotie, in educatie, as fi fost un erudit. Daca as fi vandut-o, eram acum numarul unu, doi si trei mondial, pe pietele de engros si endetail sentimental. N-am facut nimic din toate astea. Drept urmare, ma delectez cu prezentul, nelasand a trece zi fara sa calc intr-unul cald, canin ori altfel, fara sa gasesc pe capota masinii cateva gainaturi proaspete de vrabiuta. Cand o sa cresc mare, vreau sa ma fac EU. EU sau UE. 18 ianuarie 1963, Bucuresti 1977 - 1981 Liceul Spiru Haret, Bucuresti. 1982 - 1987 Institutul Politehnic Bucuresti. Casatorit in 1995, tata in 2000. Premiul II, proza,...
48 poezii, 0 proze
calu balan
1 poezii, 0 proze
DCDaniela Artemisa Calu
Absolvent ASE București, Facultatea Contabilitate și Informatică de Gestiune (1997). Doctor în Economie (2004). Cărti de specialitate publicate: Istorie și dezvoltare privind contabilitatea din România, Editura Economică, București, 2005 Sisteme contabile comaparate (coordonator), Editura CECCAR, București, 2006
37 poezii, 0 proze
CCCap De cal
7 poezii, 0 proze
MMMARILENA MIHAI
Sunt nascuta in Galati,intr-o familie de omeni simpli si frumosi.Copilaria mi-am petrecut-o in Bacau,acolo unde am terminat o parte din studii.In prezent sunt educator puericultor si mamica unei fetite in varsta de patru ani.Am debutat pe hartie in Bacau,la varsta de opt ani. Declaratie Mi-as deschide aripile sa zbor, Sa ma inalt,sa te ating, Dar aripile se topesc In raza frumusetii tale. Mi-as agata privirea de ochiul tau, Dar este aruncata inapoi, De albastrul crud, In abis. Ti-as spune cuvinte de dragoste Dar toate se prabusesc La picioarele iubirii tale, Fara regrete,fara cuvant. Te iubesc! Si viata va calca Mai departe In nopti si zile fara sir. Iar atunci,candva, Sa stii ca toate acestea Sunt telul meu,inima mea Si varsta ta:o luna si o zi.
104 poezii, 0 proze
Calc peste iubire cu sandale
de Emil Tudorache
Calc peste lanul de iubire cu sandale De teamă să nu ating ce nu pot înțelege, Iar tu goală te lași pradă stropilor de rouă Și unsă cu mirodenia generic denumită viață. Este o diferență între noi: tu...
Requiem
de magdalena chirilov
Casa de culoarea nisipului era ascunsă între două dune line, la marginea mării. Cu acoperișul din stuf, tras ca o pălărie uriașă pînă la ferestre, arăta ca o băbuță picotind la soare. Doar obloanele...
O porție bună a fericirii seară de seară, zi de zi
de Dragoș Vișan
Pe seară nu mai mi se face dor de altceva, de altcineva. Nici de Tulcea, nici de mare, nici de foști prieteni și nici de călătorii, excursii. Sunt legat pe veci de-o singură persoană. Să fiu numai al...
uimește-mă cu tine astăzi
de alexandra andrei
spice de grâu în teascul verii mierle subțiri se avântă peste miriștile noastre rămas-am doar noi și prepelițele să tulburăm somnul luminii cu mâinile împreunate hai să zicem pe rând din cântarea...
Pagina 4 Scrisoare din Lunea Apei
de florian stoian -silișteanu
Se începe un sfârșit. Iată Adrian Romcescu și-a uitat cheile în mașina care se închide automat. Și se face frig acolo și artistul a chemat autorități specializate în deschiderea portierei. Tot azi am...
La cules de rodii în cartierul Rahova 41
de Anni- Lorei Mainka
Tata se culca la fix 22, înainte însă asculta Europa Liberă și compara știrile cu celelalte posturi de radio – nu cred că era singurul, care asculta seara de seară concomitent mai multe posturi....
La cules de rodii în cartierul Rahova 45a
de Anni- Lorei Mainka
Cât de frumos a fost 1. septembrie 1981 cu trenul! Am plecat în zori din orașul ce dormita, în care oamenii păreau că știu bine încotro se duc, glisând pe trasee prestabilite de pe care nu prea...
Vanataile frumusetii
de pausan andrei
11 Datoriile primăverii croșetează acatiste. Lenea răsare de sub stratul gros de nesimțire cronică și se bălăcește în policromia apoasă a zăpezii mieilor. Intr-un canal somnoros urina hrănește...
Nu exista cale catre fericire...
de Alina Alina
Era aproape miezul noptii si ma plimbam plictisita pe plaja, cu sandalele in mana si cu valurile mangaindu-mi gleznele. Le lasasem pe prietene in discoteca si plecasem fara sa stiu unde, dar stiind...
forma primară a vieții. tăișul
de Ela Victoria Luca
totul devine materie pe care calc așa cum calc peste mine un mers pe lângă morți un alt fel de mers pe lângă vii nu mai pot zâmbi dumnezeiește nu mai pot iubi orizontal e semn că duc infernul tot mai...