"Cactusul" – 2498 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
KKKatsue Kitazono
Katsue Kitazono sau Katue Kitasono (n. 29 octombrie 1902, d. 6 iunie 1978) s-a născut în județul Watarai din provincia japoneză Mie, mai exact în actualul oraș Ise (tot aici a și murit). A urmat studii în economie la Universitatea Chuo. Ca reprezentant al mișcării avangardiste, se alătură revistei \"Ge gimu gigamu pururu gimu gigamu\" și revistei \"Shi to shiron\" (\"Poezie și poetică\"). Din 1947, redactor al celebrei reviste \"Vou\". Printre volumele pe care le-a publicat se numără \"Albumul alb\", \"Colonie tânără\", \"Insula cactusului\", \"Viorele de foc\", \"Ouă tari\", \"Ploaie neagră\", \"Focul negru\", \"Distanțe albastre\", \"Lămâia amiezii\", \"Cutia cu aer\", etc.
4 poezii, 0 proze
CSClaudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
MȘMihail Șolohov
ȘOLOHOV, Mihail Alexandrovici (24.V.1905, cătunul Crujilin, azi în r-nul Vioșenscaia, reg. Rostov - 1984) - scriitor rus, activist pe tărâm obștesc. Membru al AȘ a URSS (1939). Erou al Muncii Socialiste (1967). Doctor de onoare al universităților din Rostov-pe-Don, Leipzig, Saint-Andrus. Este laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965. Debutează în 1923 cu povestirea "Încercarea". Culegerea "Povestiri de pe Don" (1926), inspirată de evenimentele războiului civil, la care Ș. a participat ca voluntar, are ca temă destinele omului în epoca marilor transformări sociale ce aveau loc în lumea satului. Din 1924 Ș. se stabilește în stanița Vioșenscaia. Aici realizează principalele sale opere: "Donul liniștit" (cărțile 1-4, 1928-40, ultima trad. rom. 1971), "Pământ desțelenit" (cărțile 1-2. 1932-60, ultima trad. rom. 1975), "Ei au luptat pentru Patrie" (1942-44; ed. revăzută 1969) și "Soarta unui om" (1956-57; trad. Rom. 1958), care prezintă într-o formă artistică inegalabilă...
0 poezii, 0 proze
TDTraian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
GMGeorge Murnu
George Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, București) a fost un scriitor, traducător și istoric de origine aromână (macedoromână) (vezi Hristu Cândroveanu "Un veac de poezie aromână"), membru corespondent al Academiei Române. Cel mai prestigios scriitor aromân modern, George Murnu, s-a născut la 1 ianuarie 1868, în cătunul Brazi, de lângă orașul Veria, în Macedonia, nu departe de râul Bistrița. A crescut însă la Veria, localitate aflată într-un grup de alte așezări aromânești - Marușea, Șelea de Sus, Șelea de Jos, Xirulivad, ce se continuă spre nord-vest, până la actuala graniță a Greciei cu Yugoslavia, cu un alt șir de comune și târguri locuite de aromâni, unele mai noi, altele mai vechi, cum sunt Neaguste, Cândrova, și Grămaticova, Fetița, Paticina, către muntele Caimaccealan. O regiune deschizându-se și coborând înspre miază-noapte și răsărit prin câmpia Sărunei (Salonic), iar înspre vest și sud-vest urcând mereu prin culmile munților Veriei mai întâi...
9 poezii, 0 proze
AVAlexandru Vakulovski
Alexandru Vakulovski este un poet și prozator moldovean. S-a născut la 9 aprilie 1978 în Antonești/Suvorov (astăzi Ștefan Vodă) în fosta URSS (în Republica Moldova). Studii la Universitatea de Stat din Moldova (Chișinău), absolvent al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Litere. Redactor fondator al revistei web "Tiuk! (k-avem kef)", împreună cu fratele său Mihail Vakulovski, graficianul Dan Perjovschi și Viorel Ciama. Fondatorul cenaKLU-lui KLU. Traducător din literatura rusă. Publică eseuri, proza, poezie, teatru și critică literară in majoritatea revistelor culturale din România. Prezent in antologii din România, Republica Moldova și din străinătate. În martie 2009, Alexandru Vakulovski a primit interdicția de a intra în România pe o perioadă de 2 ani. Volume publicate Pizdeț (roman), 2002, debut - http://www.agonia.ro/index.php/prose/74540/index.html Oedip, regele mamei lui Freud (poezie), 2002 Ruperea (teatru), 2002 Letopizdeț. Cactuși albi pentru iubita mea (Ed....
2 poezii, 0 proze
AMA. Pop Marțian
N. 8 iun. 1897, Șerbănești, Nenciulești, Vâlcea – 14 ian. 1969, București. Numele de stare civilă: Atanasie V. Popescu. Clasele primare le urmează în satul natal, Bălcești și în Drăgășani (1904-1908), cursul inferior la Liceul Carol I din Craiova (1908-1912), continuând la Școala Superioră de Comerț (1912-1916). În timpul satisfacerii serviciului militar urmează Școala de Ofițeri de Rezervă din Dorohoi. Din 1918, când este avansat sublocotenent, se angajează în armată, la Școala de Ofițeri din Craiova. În paralel, urmeazã Conservatorul Cornetti din Craiova, clasa lui Al. Dem-Dan. Demisionează din armată (1922) și este angajat actor la Teatrul Național din Craiova. A fost secretar literar la Teatrul Național din Craiova, profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (a fost și decan, o perioadă). A fost membru al Societății Scriitorilor Români. Debutează în revista Flamura din Craiova, iar primul său volum de versuri Serile cătunului, îi apare în 1929. A...
1 poezii, 0 proze
Cactusul
de Mihai Suciu
Îți spun, cât bine!, că acum un veac nu m-ai văzut! Te-ai fi speriat de mine îți spun, căci, căci semănam mai mult ca niciodată a cactus ars de atâta soare!...
Cactusul
de Vasko Popa
Înțeapă norul roz al palmelor. Chiar și ploaia minte. Înțeapă limbile de foc ale catârilor și-ale soarelui. Chiar și cerul sărută cu lama cuțitului. Nu-și mărită umbra. Chiar și vântul înșeală cu...
Cactusul
de Robert Rojdestvenski
Curgea poteca-n poticneli, Și se oprea - în față-i, jos... I-am spus: \"Bon jour, cactus țepos! Cum mai e viața, porc ghimpos?...\" N-a vrut să mârâie, dar prompt, cu vocea-n horcăit, viteaz,...
Cactusul de seară
de Morar Nucu
drumul prăfuit se pierde la marginea lumii acolo unde ochii nu zăresc nicio licărire uscăciune sărată arsă de soarele ucigaș atâta lumina și nicio speranță ieftină deodată m-am metamorfozat fără vină...
Pagină din jurnalul “Cactusul și doi bani jumate”
de Adrian Firica
… Ce naiba, e vorba de bunuri publice, keynesian vorbind! Ori, prin disimularea făcută, Comosia Noțională de Startistică m-a speriat. Disimularea mi-a atacat “călcăreaza lui Achile”. … Vă dați seama,...
Între scrum și fum
de Claudia Todoran
Cactusul din întunecoasa mea cameră Varsă lacrimi de sânge... Între timp eu deschid o veche carte, A unui poet necunoscut! Încet să mă plictisesc... Văd două paralele ce se intersectează în infinit...
everything\'s just wonderful
de Adriana Imbrea
azi: priza-i vinde cactusului fum, încărcatorul ar bea vin, boxele s-ar face scrum, mâinile s-ar înnopta, autobuzele s-ar droga. întrerupătorul e în criză. telefonul sună nu doar când e luna plină...
Un pic de cactus
de Ana Roxana Ciupuliga
Un pic de cactus Am mușcat un pic Din cactusul de pe pervaz. Doar o înghițitură Și-apoi geamul s-a-nțepat de eul meu Ca și mine, ieri de cactus. Doar un pic a trebuit Ca fereastra să nască muguri de...
La limita imposibilului (secvență haiga)
de Fluerașu Petre
privește – orizontul dispare în vârf de munte * mlaștina rece – crocodilul așteaptă puiul fraged * cactusul verde – deșertul se reflectă în fiecare ac * câteva pene – puii de vultur zboară spre cerul...
Sarut Antonian
de carmen mihaela visalon
Picurau solzi de maci Din rana inflorita Trasata de tepul cateros al cactusului La incheietura varstelor batatorite-n nisipul pasit De omul aspru-racoros Pripasit de curand In oaza de clorofila a...
Rădăcini
de Carmen Fenesan
Dezrădăcinat. Ce cuvânt aberant! Îmi amintește de cactusul din camera mea care agățat de perdeaua mânata de vânt s-a smuls din ghiveci ca să aterizeze pe covorul meu mov si moale. Și statea turtit...
Port curajul
de Ecaterina Ștefan
A întinde visul peste balustrada realității înseamnă să rostogolești limitele solide să răsucești spațialitatea să devii cactusul ciufulit care-și lasă acele în degetele morții setoase copilul...
Insula Israel
de bianca marcovici
ȘEZUSEM ȘI PLÂNSEM precum Nichita și T.S.Eliot, David Aceasta ne e țara unde cactusul înflorește, torente de nisip ne ucid copiii și amintirile românești, nu poți să te bucuri pentru că un alt mâine...