Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Ca soldatul aflat în tranșee"21983 rezultate

0.06 secundeMeilisearch
42 rezultate

despre-teatru-si-poezie

ColecțieTemă5 texte

Teatrul ca poezie si poezia ca teatru

de jkloungsuh

Bebeisme-şi-şosete

ColecțieRubrică1 text

Bebeismul este definit ca lingușeală și gângureală

de sophie polansky

Mircea Cristian HristescuMH

Mircea Cristian Hristescu

AutorAtelier

Poetul ca si soldatul nu are viata personala!:D

2 poezii, 0 proze

MG

Michael Guttenbrunner

AutorClasic

Michael Guttenbrunner (* 7. September 1919 in Althofen, Österreich; † 12. Mai 2004 in Wien) Soldat al armatei germane în cel de-al doilea război mondial. Condamnat la moarte și grațiat; după numeroase răniri și întemnițări, la sfârșitul conflictului, este internat într-un ospiciu de nebuni, unde scrie un volum de proză. Eliberat, se angajează ca funcționar, apoi ca grădinar în Viena. Trăiește complet retras, refuză orice colaborare cu presa.

1 poezii, 0 proze

George AstaloșGA

George Astaloș

AutorClasic

George Astaloș (n. 4 octombrie 1933, București) este un poet, romancier și dramaturg român care locuiește la Paris. George (Gheorghe) Astaloș este absolvent al Școlii de Ofițeri topogeodezi (1953). Demisionează din armată pentru a se dedica exclusiv scrisului. Cariera literară Debutează cu poezie în 1948, într-o revistă școlară. George Astaloș scrie poezie, teatru, roman, eseu, memorialistică, culegeri epistolare, critica și teorie literară. Debutul în dramaturgie Adevăratul său debut are loc însă abia în 1968/1969 pe scena Teatrului Cassandra din București cu piesa \"Vin soldații\". Este autorul teoriei pluridimensionalității teatrului (Teatrul Floral-Spațial). Hazardul obiectiv face ca Armata Roșie sa invadeze Cehoslovacia după afișarea \"Soldaților\", iar piesa primește permisiunea de a fi jucată. Reacția guvernului român față de invazia sovietică în Cehoslovacia a făcut posibilă reprezentarea piesei. Obține Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de teatru \"Vin soldații\" și...

6 poezii, 0 proze

Petõfi SándorPS

Petõfi Sándor

AutorClasic

Sándor Petõfi (n. 1 ianuarie 1823, Kiskõrös, comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun - d. probabil 31 iulie 1849, Albești, comitatul Târnava Mare) a fost un poet romantic maghiar, erou al revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania. S-a născut într-o familie modestă, tatăl Stevan Petroviæ meșter măcelar de origine sârbă, iar mama sa Maria Hrúz de origine slovacă. Avea șapte ani când s-au mutat la Kiskunfélegyháza, pe care mai târziu îl consideră orașul natal. Tatăl lui a încercat să-l dea la cele mai bune școli, dar când poetul împlini vârsta de 15 ani, familia lui și-a pierdut toată averea, ca urmare a inundațiilor din 1838 și a girării unei rude. Petõfi a fost nevoit să părăsească școala și să lucreze ca actor la Pesta, învățător la Ostffyasszonyfa și soldat în Sopron. În 1848 participă și el activ la revoluție. La 16 septembrie scrie proclamația de egalitate și se înrolează în armată. Superiorii lui nu sunt mulțumiți de el, întrucât era recalcitrant și ataca fățiș conducerea...

18 poezii, 0 proze

Albert CătănușAC

Albert Cătănuș

AutorAtelier

Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...

196 poezii, 0 proze

Gabriele D'AnnunzioGD

Gabriele D'Annunzio

AutorClasic

Gabriele d’Annunzio, principe de Montenevoso (n. 12 martie 1863, Pescara - d. 1 martie 1938, Gardone) a fost un poet, romancier, nuvelist și dramaturg italian, președinte al Academiei italiene. Gabriele d’Annunzio, poet, romancier, dramaturg și soldat s-a născut în Pescara, la 12 martie 1863. Părinții săi erau Francesco Paolo Rapagnetta, care și-a luat și numele d'Annunzio și Luisa de Benedictis. S-a mutat la Roma în 1881 și și-a încput cariera literară. S-a mutat mai apoi în Franța în 1910, dar s-a întors în Italia unde a devenit un susținător fervent al intrării Italiei în război alături de Antanta. După intrarea în război, d’Annunzio a devenit infanterist în armata italiană, mai apoi marinar și aviator. Misiunile sale cutezătoare din Trieste, Pola și mai ales zborul său deasupra Vienei din 1918 pentru a răspândi manifeste l-au consacrat ca o legendă… În septembrie 1919, Gabriele d’Annunzio a condus o expediție în Dalmația, ocupând portul Fiume[1], unde a înființat un stat...

8 poezii, 0 proze

MS

Ma bucur ca e secret

AutorAtelier

23 poezii, 0 proze

M

Magdalena

AutorAtelier

1 poezii, 0 proze

Vlad ParauVP

Vlad Parau

AutorAtelier

M-am nascut in ziua in care am murit, si de atunci incoace incerc sa rascumpar vremea... Cred in Dumnezeu, Care este Iubire, si in Copilarie ca drum spre Dumnezeu. Iubesc Primavara, Basmul, Curcubeul, Muntii, Noaptea - si pe tine. Astept sa vina \"o data ca niciodata\" - cer nou si pamant nou. Si intre timp ma indrept cu o imbratisare mai aproape de moarte. Si de Inviere :)

3 poezii, 0 proze

VP

Vlad Popescu

AutorAtelier

Ca si voi toti, un ultim romantic...

1 poezii, 0 proze

Ca soldatul aflat în tranșee

de Nincu Mircea

Cel mai greu îmi este să suport clipele ce îmi umblă pe sub unghii. Când scapă careva, îmi pare că de acolo ies gândacii timpului Spre a pleca spre niciunde. Tocmai atunci îmi vine să strivesc acele...

PoezieAtelier

spre necunoscut Capitolul XII (22)

de nicolae tomescu

Acolo, la acea cotă, în acel tranșeu, au stat mai bine de o săptămână. S-a obișnuit repede cu viața de acolo. Încă din prima zi , după ce a făcut cunoștință cu subordonații, s-a gândit că o parte a...

ProzăAtelier

Ultima tigara

de Florin Opran

-S-a inserat ! Sa ne oprim aici ? Soarele se scufundase in tacerea amiezii, pierdut in adierea vanturilor suieratoare. Scanteierea gloantelor pe corpul intunecos al norilor se distingea tot mai rar,...

ProzăAtelier

Florin

de Elena Cardas

O poveste ireală a fost totul. Frecventam împreună același cerc ezoteric. Vineri la 6 seara. Venea mereu cu ceva interesant și niciodată nu contrazicea fără argumente. Am aflat că este profesor de...

ProzăAtelier

Vintage - VI -

de Emil Iliescu

Într-o noapte, fusese adus pe targă un tânăr. Un copilandru. Ilarie Botiș. Atins în stomac de schijele unei grenade ofensive. O masă amorfă de sânge, carne macerată și metal. Durerile erau de...

ProzăAtelier

Spre necunoscut Capitolul IX

de nicolae tomescu

N-au mai știut, ai lui, multă vreme de el. Treceau zilele, săptămânile și lunile. A trecut și anul. La început mama Maria l-a scris în pomelnicul celor vii, popa Cornel rugându-se în multe duminici,...

ProzăAtelier

fragment de roman

de nicolae tomescu

N-au mai știut, ai lui, multă vreme de el. Treceau zilele, săptămânile și lunile. A trecut și anul. La început mama Maria l-a scris în pomelnicul celor vii, popa Cornel rugându-se în multe duminici,...

ProzăAtelier

fragment de roman

de nicolae tomescu

N-au mai știut, ai lui, multă vreme de el. Treceau zilele, săptămânile și lunile. A trecut și anul. La început mama Maria l-a scris în pomelnicul celor vii, popa Cornel rugându-se în multe duminici,...

ProzăAtelier