"Cât de goală poate fi o cameră plină de tine" – 20256 rezultate
0.07 secundeMeilisearchcostea florin
Nascut langa o oarecare 'Ozana' dintr un loc uitat de Dumnezeu sunt un oarecare pretendent la o viata mai tihnita. Numele sunt neimportante precum si aceasta asa zisa biografie. Cel ce sunt prin cel ce am fost poate incapea intr un anunt de mica publicitate din rubrica 'obiecte disparute'. Viata este o ironie prea fina pentru a fi conceputa intr o compunere formala mai ales cand este la inceput! Fara a fi goala dar nici prea plina, in amalgamul trairii universale nu poate avea decat tonul impus de acesta pe de o parte si consistenta unei umbre pe de alta parte. Din fericire puterea cuvantului este cu atat mai mare cu cat este folosit in scopul deja conferit celui ce 'graieste'.
1 poezii, 0 proze
DADanila Adriana
M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...
4 poezii, 0 proze
Dragos George
Cel mai tare mă înspăimântă o pagină goală....Senzația e acutizată de liniuța care pâlpâie în colț așteptând, cerând să-mi deșert desaga gândurilor ...Mă sperie pentru că nu știu ceea ce va ieșii, unde mă voi transporta scriind, dacă voi reușii sau nu să redau sau să transmit paginii goale ceea ce simt sau trăiesc sau văd.. Deocamdată scrisul e pentru mine ca o exorcizare... Îmi alungă inexprimabilul... Cu toate că am dorit să urmez un profil umanist atât în liceu cât și la facultate, viața a hotărât să mă facă inginer...
4 poezii, 0 proze
MSMarschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
OCOctav Chivulescu
Cine sunt eu, dincolo de omul care îsi trăieste portia de viată alături de toti ceilalti asemenea mie, care împreună formăm câteva generatii contemporane le omenirii? M-am născut (18 Noiembrie 1963) în această dimensiune a realitătii sub forma unei mici vietăti goale, ghidate de instincte. Iar când spun “goale” mă gândesc, desigur, la bagajul gol de experiente personale. Astăzi, patruzeci si ceva de ani mai târziu, sunt, ca si voi toți de altfel, o entitate imaterială de gânduri constiente ce guvernează atât actiunile trupului meu efemer cât si suma informatiilor adunate de-a lungul vietii si memorate mai mult sau mai putin în format de experientă. Sunt o constiintă de sine. Singura noastra sansă de a accede nu la nemurire - caci ar trebui sa ne mutam in Urb Binaria - ci la o existență ceva mai îndelungată decât cea a trupurilor noastre, este cea a cultivarii gândurilor izvorâte din mintile noastre în mintile celor din jur, si a celor ce vin dupa noi. Pentru a întretine continuitatea...
19 poezii, 0 proze
ANanna nim
cat de mic trebuie sa fii ca sa ti se implineasca prima dorinta? [agonnia2004@yahoo.com][agonnia2004@yahoo.com]
16 poezii, 0 proze
BFBuzoiu Flavia
Am abea 20 ani...cat de interesanta sa fi fost viata mea pana acum...visez si scriu....citesc si visez...ador marea, cerul...si pe el...
14 poezii, 0 proze
Ssomeone
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca atunci cand cazi cea mai buna cale sa uiti E sa o iei de la capat. Am invatat ca iubirea nu e un punct fix,ci e o semidreapta, Despre care stim doar cand incepe... Am invatat ca,desi, exista maine E mai important sa traiesti azi... Am invatat ca niciodata nu vom putea SA IUBIM CU ADEVARAT VIATA!!!!
2 poezii, 0 proze
MPManta Paul-Adrian
la inceput de drum si orice ajutor este bine venit orice fel de critica cat de acida ar fi: ce nu ma omoara nu poate decat sa ma intareasca
12 poezii, 0 proze
Mihaela Anghel
Intunericul e din ce in ce mai des...dar oare cat de departe este lumina?
19 poezii, 0 proze
Cât de goală poate fi o cameră plină de tine
de adrian rentea
Cât de goală poate fi o cameră plină de tine ai adunat tot în urma ta dar uite încă pot să-mi pun degetele peste ale tale acolo unde ai strâns cearceaful în pumni să-mi culc capul lângă al tău astfel...
Scrum
de Ioana scrie
Personajele în ordinea apariției: Maya El Asistenta FADE IN: EXTERIOR- APUS Se filmează cerul .CLOSE UP- trecerea norilor. OFF SCREEN Pe fundal se aude sunetul unei brichete-incercări succesive de a...
Casa cu magnolii
de Anghel Cristina Ioana
Casa cu magnolii A trecut mult timp de atunci… Asa mi se pare, dar acum, fiecare frantura din peisaj retraieste o amintire. Dupa cracile ulmilor o zaresc. Zaresc lacasul unor sentimente, adapostul...
Îngerii își scutură aripile
de viorel ploesteanu
La ora șase dimineața, doctorul Grigore Streașină era trezit de soneria care zbârnâia insistent. Dormise douăzeci de ore și își simțea capul greu, ca după o beție crâncenă. Când deschise ușa îl...
Iubire prin iarbă...
de Oana Izbașa
E liniște. Șerpii cântă imnul dreptății în cor. Știi de ce e așa de multă liniște? Pentru că șerpii nu cântă, iar dreptatea e ceva atât de abstract și de relativ încât s-a pierdut în definiții și...
Cucuveaua albă
de Adrian A. Agheorghesei
M-am urcat în primul tren. Nu știu încotro. Când știi că e ultimul, nu mai contează prea mult. Oameni. Cei mai mulți, singuri. Caut un compartiment gol. Mi-ar prinde bine unul gol. Miroase a pește...
Noapte cu inger
de Laurentiu Nicolae
Isi aprinse plictisita o tigara. A patra din seara asta, si parca ma lasam de fumat, constata amarata si sufla pe nari fumul albastrui intepator. Barul era intunecos si umed, construit in subsolul...
Cartea lui Rafael XVIII
de Ionut Acrudoae
XXIII Aria era neliniștită. Aria era singură în camera ei, goală, și se admira în oglinda imensă atașată de dulapul ei. Aria era nemulțumită. Nu-i plăcea corpul ei, era prea mic, prea...
Puzzle ucigaș
de Mihai Gindu
Poate că viața mea s-a sfârșit. Poate că de-abia începe. Cine știe. Șocul a fost prea mare. Voi afla, însă, sper, în curând, ce preț a avut totul. Îmi doresc să nu fie prea târziu... Trebuie să...
Cana cu vin
de tea nicolescu
“Parcă făceai naveta?” Sigur că făceam, personalul pleca - din Gara de Nord bineînțeles - cât era de personal ori numai cursă de navetiști n-aș putea să spun, cert este că pleca la 6,45 în...