Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Când suferința e dulce "20734 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
41 rezultate

critica-singura

ColecțieRubrică12 texte

"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschiv&#259 și tac când lovesc." – Cosmin Perța

de Raul Huluban

Darau ValerDV

Darau Valer

AutorAtelier

lupt, visez, sper 1986 Liceul Industrial 11 Arad 1988-1991 Tehnologie Chimica Politehnica Timisoara, retras la cerere 1991-1995 Subofiter la UM 1249 Arad specializare Telecomunicatii-Centrale telefonice 1995-Asociat unic, administrator, portar, femeie de serviciu, etc la sc MAGIC MEDIA srl. 2006 Aceeasi societate, aceleasi functii .. alte vise nu am avut nici un fel de activitate artistica, nici macar pretentia ca as avea acel minunat har, dar, atunci cand suferinta mi-e prea mare incerc s-o transmit hartiei.

1 poezii, 0 proze

Mihaela Claudia CondratMC

Mihaela Claudia Condrat

AutorAtelier

Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...

9 poezii, 0 proze

OJ

ozanda johanes

AutorAtelier

Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..

4 poezii, 0 proze

Manolescu GabrielMG

Manolescu Gabriel

AutorAtelier

Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.

7 poezii, 0 proze

TL

Tanasa Alina Loredana

AutorAtelier

sunt un suflet ca oricare altul...care a suferit,a iubit....care incerak sa treca prin lume ca un nor pe cer...care are o mie de intrebari cu raspuns neinteles shy alte o mie de intrebari fara raspuns...dar dak ma gandesc...intrega noastra viata e plina de intrebari...shy toate incep cu de ce.....shy nu numai intrebari...mai sunt shy regrete...Regret un cuvant nespus, regret o vorba aruncata cu rautate, regret un gest nefacut, regret o mangaiere neoferita, regret timpul pierdut, regret anticipat timpul pe care il voi pierde, regret cearta aceea stupida, regret ca nu spun "te iubesc" suficient de des unei persoane, regret ca nu am acum pe cineva langa mine, regret un telefon dat, regret un mesaj scris, regret o zi pierduta, regret o ocazie unica pierduta pentru totdeauna, regret ca am fost proasta cand nu trebuia, regret ca inca mai sunt, regret ca imi pasa cand ar trebui sa dau cu piciorul, regret ca vad mai mult decat ar trebui, regret ca nu sunt ignoranta si regret ca regret atat de...

1 poezii, 0 proze

Ionelia TuguiIT

Ionelia Tugui

AutorAtelier

Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...

14 poezii, 0 proze

paviliuc alina cristinaPC

paviliuc alina cristina

AutorAtelier

Psiholog, sunt pasionata de filosofie, literatura si arta. Scrisul reprezinta o transpunere si transfigurare a nelinistii interioare. Suferinta este inevitabila, deci necesara, devenind fructuoasa atunci cand chiar in miezul ei vizualizezi constient miscarile sinelui.

2 poezii, 0 proze

B

bizau

AutorAtelier

Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...

1 poezii, 0 proze

ilona braicaIB

ilona braica

AutorAtelier

M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....

26 poezii, 0 proze

andrada vissarionAV

andrada vissarion

AutorAtelier

cand eram foarte mica,imi doream zborul pana la granita durerii.acum visez cu ochii deschisi la anihilarea suferintei in gin si la mersul pe ape,atribute ale ingeriadelor din noi... altfel,om absolut normal,absolventa de limbi straine(franceza-engleza),locuitor al unui oras stravechi,pur muntenesc,pasionata de literatura sud-americana,engleza si romana.

9 poezii, 0 proze

Când suferința e dulce

de Radu Ioan Tudosan

Când suferința e dulce, nu știu exact de ce, dar prin durerea mea simt durearea lor, a fraților mei oameni cu suferințe amare.

PoezieAtelier

Un ideal...lacrima rozei purtata de vant!

de Ana-Maria Balas

PROLOG Prin labirintul timpului, M-am pierdut de tine.. Ai fost ca o umbra in gandurile mele, Ca o fantoma ce zboara noaptea printre stele In neantul imaginatiei mele.. Erai o picatura a timpului,...

ProzăAtelier

philadelphia carol +

de Alexandra Onofrei

vine o vreme când îți aduci aminte că brazii nu se nasc în pădure ci la spitale de oncologie moș crăciun există și chiar și vitrinele au dorințe ce o să ne facem atunci dragul meu/ ce o să facem când...

PoezieAtelier

Simplu

de Muresan Corina Marina

Visam... mă pierdeam în vise, în minuni... apoi m-am trezit - suferința e mai dulce atunci când trăiești în infernul existenței. Atunci trăiam pentru tine... azi, în schimb, mor pentru mine. Crucială...

Atelier

Ce e iubirea?

de Daniel Dobrica

Ce e iubirea? Un nonsens Când cauți fără s-o găsești. Te-neci în plâns, trăiești intens, Lupți pentru ea, te dăruești, Primești în schimb doar nepăsare, Te-ntrebi unde și cum greșești, Ești trist și...

PoezieAtelier

Iubirea

de Ana-Maria Balas

Iubirea-i sacru legământ al vieții Ce-n tânguirea viselor suspină Si suferă și tinde fără vină Spre absolutul metamorfozării. Iubirea-i foc mistuitor ce arde O inimă de dor pălind… Dar vai! Ce...

PoezieAtelier

de ana maria badea

Fericire amară Atâta fericire și\'atâta suferință Prinse într-o cunună , purtate coroniță. E multă disperare și tot atât speranță Ne agățăm într-una d’un fir de păr , de-o ață. Trăim în întuneric și...

PoezieAtelier

Durerea vine din obsesie

de Valeria Lioara Roman

Mărturisesc că uneori mi-e tare dor să mai călătoresc cu trenul. E-n firea noastră omenească să vrem mereu ce nu avem sau nu putem. Tot așa de firesc o să vină și întrebarea: – Ce sau cine te...

Atelier

Vulturul

de Ioan Grosaru

Vad infioratoare Aripile tale Intinse peste zare Menite sa-nfioare Miraculoasa vale O adiere-usoara Din marginile zarii O simt ca ma-nfioara E-un vultur care zboara Spre gandul cugetarii Un cantec de...

PoezieAtelier