"Câmpia-n repaus" – 5390 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
TMTeodor Murășanu
Teodor Murășanu (n. 19 iulie 1891 Câmpia Turzii - d. 2 septembrie 1966), profesor de liceu și scriitor român. Biografie Teodor Murășanu s-a născut din părinți țărani. Urmează liceul la Blaj (între 1904-1912), studiază Teologia, Filologia și Filozofia la Budapesta (1912-1916), apoi își continuă studiile de Filologie și Filozofie la Universitatea din Cluj (1918-1919). În anul 1919 este numit profesor de limba și literatura română la „Liceul Regele Ferdinand” din Turda (azi Colegiul Național Mihai Viteazul), unde desfășoară o strălucită activitate. Se remarcă și prin activitatea sa în cadrul societății de lectură „Titu Maiorescu“. A debutat în anul 1906 cu poezia “Pastel”, tipărită în revista săptămânală “Unirea” din Blaj. A colaborat la diferite publicații, mai ales cu poezii, atât înaintea, cât și după Marea Unire din 1918. După 1918 a redactat la Turda, cu unele intermitențe, săptămânalul “Turda” (sau “Arieșul”), iar între 1933-1943 prestigioasa revistă “Pagini literare”, la care au...
1 poezii, 0 proze
FAFlorența Albu
Florența Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Vâlcele județul Călărași - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, București) - a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajatã la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajatã la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: Măști de priveghi (1968), Arborele vieții (1971), Petrecere cu iarbă (1973), Elegii (1973), 65 poeme (1978), Kilometrul unu în cer (1988), Himera nisipurilor, Roata lumii, Euri posibile. Despre creația sa și-au spus părerea de-a lungul timpului: Iorgu Iordan, Ion Băieșu, Marin Preda, Maria Banuș, Nicolae Manolescu, Dan Cristea,...
16 poezii, 0 proze
GVGeorge Vâlsan
George Vâlsan (n. 21 ianuarie 1885, București — d. 6 august 1935, Carmen Sylva, Constanța) a fost un geograf român, membru titular (1920) al Academiei Române. Și-a făcut studiile la București, Berlin și Paris. A fost profesor la universitățile din Iași, Cluj și București; președinte al Societății etnografice române și director al Institutului de geografie din Cluj, pe care l-a înființat și în jurul căruia a înființat o școală geografică românească. S-a ocupat de probleme de geografie generală („Sensul geografic ca știință”, editat postum), de geomorfologie („Câmpia Română”, 1915) de geografie umană („O fază în popularea țărilor românești”, 1912), de istorie a geografiei („Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir”, 1926, pe care a descoperit-o în Biblioteca Națională de la Paris), de etnografie („O știință nouă: etnografia”, 1927), de toponimie, de biogeografie etc. George Vâlsan a conceput geografia ca o știință a marilor ansambluri teritoriale, privite în întregul lor, prin integrarea...
1 poezii, 0 proze
GMGeorge Murnu
George Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, București) a fost un scriitor, traducător și istoric de origine aromână (macedoromână) (vezi Hristu Cândroveanu "Un veac de poezie aromână"), membru corespondent al Academiei Române. Cel mai prestigios scriitor aromân modern, George Murnu, s-a născut la 1 ianuarie 1868, în cătunul Brazi, de lângă orașul Veria, în Macedonia, nu departe de râul Bistrița. A crescut însă la Veria, localitate aflată într-un grup de alte așezări aromânești - Marușea, Șelea de Sus, Șelea de Jos, Xirulivad, ce se continuă spre nord-vest, până la actuala graniță a Greciei cu Yugoslavia, cu un alt șir de comune și târguri locuite de aromâni, unele mai noi, altele mai vechi, cum sunt Neaguste, Cândrova, și Grămaticova, Fetița, Paticina, către muntele Caimaccealan. O regiune deschizându-se și coborând înspre miază-noapte și răsărit prin câmpia Sărunei (Salonic), iar înspre vest și sud-vest urcând mereu prin culmile munților Veriei mai întâi...
9 poezii, 0 proze
Roberto Dall'Olio
Roberto Dall'Olio, născut la Medicina (Bo) în anul 1965, este docent de Filozofie și Istorie al Liceului Clasic Ariosto din Ferrara. Colaborează cu profesorul Antonio Genovese al Universității din Bologna pe tema justiției sociale . A publicat eseul În limită. Rezistenta chibzuită în Alex Langer (La meridiana, 2000). În poezia: Pentru aceasta sunt renăscut (Pendragon, 2005 cu o notă de Roberto Rovesi); Istoria ne învată. Poem istoric - civil (Pendragon, 2007); Minutul de tăcere (Edizioni del Leone, 2008); Viata de moarte (Edizioni del Leone, 2010); Noaptea pe pământ. Auschwitz după Auschwitz (Mobydick, 2011); Violete de iarnă. Cîntăret de dragoste (Edizioni Kolibris, 2013, cu note de Giampiero Neri și Umberto Piersanti). Multe din poeziile sale au apărut în reviste și antologii. Redactor al revistei "Închiesta" condusă de Vittorio Capecchi, trăiește la Bentivoglio în câmpia bolognesă. Este membru în...
0 poezii, 0 proze
NBnicolae bunduri
Nicolae BUNDURI Născut la 3 decembrie 1951 Homorod jud Brașov Studii Școala Generală, Homorod 1966 Liceul Șt. O. Iosif”, Rupea 1970 Universitatea Brașov - Facultatea TCM - 1980 Pensionar În anul 1987, Membru fondator al Cenaclului "Anton Pann" Brașov În anul 1990, membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România. Colaborări la reviste Urzica, Perpetuum Comic, Scaiul, Ecran Magazin etc. Colaborări la volume colective - În lumea Epigramei coord. Mircea Trifu, Editura Litera, București, 1988 - Symposion coord. V. C. Cheatră, Brașov, 1990 - Satiricon - Editura Clusium, Cluj Napoca, 1997 - Toamna se numără epigramiștii, Editura Ionescu, Caransebeș, 1998 - Ingineri în familia epigramiștilor, Editura AGIR, București, 2001 - Din zâmbet, s-a întrupat speranța, Editura Triumf, Brașov, 2001 - Fumuri, Editura Sagittarius, București, 2002 - Oltenii și restul lumii, Craiova, 2003 - Urmașii lui Cincinat, Editura Ridendo, Câmpina, 2004 - Epigrama daco-romana, Cluj Napoca, 2005 - Cuget, deci...
383 poezii, 0 proze
CCconstantinescu darie codrut
liceul n. grigorescu, campina -1995 facultatea de istorie a univ. din bucuresti 2000 l'institut europeen de l'universite de geneve-suisse
19 poezii, 0 proze
EJEugen Jebeleanu
Eugen Jebeleanu (n. 24 aprilie 1911, Câmpina - d. 21 august 1991, București), academician, poet, publicist și traducător român. A absolvit liceul la Brașov și Facultatea de Drept la București. A debutat în 1927 cu poezii la revista "Viața literară", condusă de I. Valerian. În anii '30, a lucrat ca jurnalist în presa bucureșteană de stânga. Poet ermetic în perioada interbelică, realist socialist în perioada proletcultistă. Voce profund originală în literatura română, devine cunoscut pe plan internațional odată cu aparitia volumului "Surâsul Hiroshimei", poem tradus în numeroase limbi, recitat ori cântat și acum în amfiteatrele din America Latină și Europa. Laureat al premiului de poezie "Etna Taormina" din Italia (1971) și al premiului Herder din Austria (1973). Membru corespondent al Academiei Române în 1955, membru titular din 1974. Poemele sale continuă să fie traduse și publicate, mai ales în SUA și America Latină. Eugen Jebeleanu a fost și un pescar amator pasionat. Volume de...
29 poezii, 0 proze
Alexandru Tudor-Miu
Alexandru Tudor-Miu (n. 25 februarie 1901, Brazi, d. 24 iulie 1961, Câmpina) este un scriitor român care a cochetat cu avangardismul. A contribuit la Contimporanul și la urmuz. Opere * Epode, Colecția Strada, 1932 * Standard, Colecția Strada, 1934 * Întâlnire cu pasărea Pheonix, 1947 * Întâlnire cu pasărea Pheonix, Editura Minerva, București, 1973 (ediție postumă prefațată de Geo Bogza)
1 poezii, 0 proze
RCRadu Campian
Născut in Baia Mare la data de 5 iunie 1992 sub semnul zodiei gemeni sub numele de Campian Marius Radu. Primele poezii le publica in revista scolii generale la care invata.Fiind apreciat de catre profesori si colegi. In 29 septembrie 2009 publica pe poezie.ro poezia "E Toamnă" prima oară pentru un public mai mare dupa care vor urma mai multe poezii printre care si "Legenda Bătrânului Câine" care este cea mai cunoscuta poezie a autorului.
38 poezii, 0 proze
Câmpia-n repaus
de Silviu Somesanu
Nopțile mele se pulverizează peste păduri. Între o dragoste și alta mă risipesc. Orizontul se apropie și mă închide între dorințele femeii venite. Mă-ntâmpină mereu și m-așteaptă. Zilele își vorbesc...
Repaus
de Giuseppe Ungaretti
Cine-o să mă însoțească-n câmpii Soarele se seamănă-n diamantele stropilor de rouă pe iarba mlădioasă Rămân docil predispoziției universului clar Se dilată munții în înghițituri de umbre violete și...
O zi fără luptă I
de Cezar C. Viziniuck
E o zi frumoasă de primăvară. Verdele pleznește fascinant în mugurii frunzelor, iar cerul, îmbătat de trilurile păsărilor, ne răcorește pridvorul vederii... E prima zi fără lupte și acest fapt...
Nenumărate minute la Mizil
de Florentina-Loredana Dalian
„Minutul 175. Trenul pornește. Trec la fereastra din partea cealaltă, spre câmp. Sub lumina lunii, Bărăganul se întinde nesfârșit și în depărtare devine haotic. E luni, 10 octombrie 1938, mă cheamă...
Alien
de marin badea
Îi spuneai simplu: la copac. Nici acum nu ai habar din ce specie era acel arbore, voi îi spuneați Stejarul, te uimea dimensiunea acestuia, tulpina o puteați cuprinde numai dacă vă înlănțuiați mâinile...
Pictează-mi o miriște
de Grigore Vieru
Domni din țări depărtate Vin la noi să vadă Eclipsa de soare. Sunt multe azi de văzut. Tați sărind ca armăsarii Pe fiicele lor. Nepoți violându-și bunicile. Copii româno-arabi, fără tată, Negrișori...
În miezul verii
de George Coșbuc
O fâșie nesfârșită Dintr-o pânză pare calea, Printre holde rătăcită. Toată culmea-i adormită, Toată valea. Liniștea-i deplin stăpână Peste câmpii arși de soare, Lunca-i goală: la fântână E pustiu; și...
Barca
de Grigore Alexandrescu
Pășește lin, o barcă, pe unda adormită! Respectă al naturii repaos trecător; Inima mea de zgomot cu totul obosită Ca la un scump tovarăș se-ncrede l-al tău zbor. Poartă-mă-n sus, în lături, oriunde...
Liniște
de Ciobanu Claudia
Influența galbenă a umbrelor pe fața frunzelor Intră în piele, sub piele Melpomene. Abisul e-un strat colorat, distorsionat De propria imagine din lăuntrul meu. Am visat că nu mai aveam să ne spunem...
Prahova
de George Coșbuc
Din pământ, din locuința Mamei tale, ieși zâmbind, Prahova! Și stai mirată Și te tremură dorința Să vezi lumea cu lumină! Inima de plâns ți-e plină; Ochii tăi spre soare cată Și-ai tăi ochi mai vii...