Căutare

Am descoperit în Marian Găloiu un veritabil fieldworker, adică un cercetător de teren dedicat ținuturilor natale, un dumitreștean aplecat asupra trecutului acestui colț de țară, mult încercat de-a lungul istoriei. Într-o vreme în care – așa cum spunea Simion Mehedinți – „nepoții nu mai cunosc nimic din vremea bunicilor”, iar trecutul se destramă atât de repede, Marian Găloiu luptă pentru protejarea patrimoniului local de orice agresiune exterioară. De la „Ursul de la Plai” (Al. I. Zamfirescu) la Căpitanul Nae Constantinescu, de la calea ferată ce urca pe Valea Râmnicului la „Drumul Sării”, de la podul peste Râmnic la școala de băieți, cartea descrie realitatea de altădată a celei mai mari așezări rurale de pe Valea Râmnicului Sărat, cuibărită între dealurile curburii carpatice, la hotarul celor două vechi principate românești. O undă de regret transpare din lucrarea dumitreșteanului convins că, întocmai ca noblețea, trecutul obligă....

25 poezii, 0 proze

Elena Văcărescu

...s-a născut în 1864, în București. Tatăl ei provenea dintr-o veche familie de boieri munteni, patrioți și literați deopotrivă, ce-l dăduseră pe cultivatul Ienăchită Văcărescu sau pe curajosul Ioan, potrivnicul greu de stăpânit al rușilor în epoca Regulamentului Organic. Mama sa a imbogatit blazonul Vacarestilor cu stema Falcoienilor, boieri olteni cunoscuți din timpul lui Mihai Viteazul, lipsiți de talente literare, nu și de pricepere în adiministrarea treburilor statului în diferite funcții. Elencuța și-a împărțit copilăria între moșia bunicilor săi de la Falcoi, pe malul drept al Oltului, și conacul de la Văcăreștii Dâmboviței, unde descoperă nu numai plăcerea lecturii dar și pe aceea a petrecerii timpului în natură sau a explorării satului din apropiere. Literatura engleză o va cunoaste prin intermediul guvernantei engleze sosite la noi ca atâtea altele, iar datorită studiilor la Paris se va familiariza cu cea franceză, mai ales ca aici are șansa să-i cunoasca pe Leconte de Lisle...

8 poezii, 0 proze

Lidia Dondesi

Născută în Drobeta Turnu Severin, 24.09.1956, din familie de funcționari, mama având aplicare spre litere fiind provenită din familie de învățători. Copilăria mi-a fost însuflețită de zilele petrecute la bunici, multe drumuri am străbătut cu bunica la școala din satul Cătune, localitate așezată pe malul Motrului de unde am învățat primii pași spre frumosul vieții. Dar dragostea pentru frumos a venit și din partea bunicilor paterni, locuitori ai satului Bala de Sus (Mehedinți). Bunica avea un deosebit simț al culorii ce-l transpunea în scoarțele țesute în zilele lungi de iarnă, constatare făcută și de pictorul Dumitru Gheață Colibași, care nu de puține ori a colindat zona imortalizând-o în tablourile sale. Iată, că și pentru „Jocul de cuvinte”, ceea ce m-a înconjurat a fost o sursă de inspirație. Școala primară am absolvit-o la Liceul Decebal, apoi gimnaziul și Liceul de arte plastice Șt. Paulian din localitate. De-a lungul anilor am lucrat ca profesor, decorator, în prezent desenator...

15 poezii, 0 proze

Emil Loteanu

Emil Loteanu s-a născut la data de 6 noiembrie, în satul Clocușna din raionul Ocnița. A învățat la școala din Clocușna. După anexarea Basarabiei de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuți, împreună cu tatăl său (Vladimir), în timp ce fratele său, Marcel, și-a însoțit mama (Tatiana) la București. A urmat apoi studii la Liceul Sf. Sava din București. În decembrie 1949, rămas orfan de tată, el a trecut ilegal Prutul, refugiindu-se la casa bunicilor din Colencăuți. A fost prins și predat grănicerilor români, care l-au trimis la București, unde mama sa lucra la Ambasada Sovietică. În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat primul film artistic românesc – «Viața învinge». A încercat să dea examen la IATC București, dar dosarul său de admitere a fost respins . În anul 1952 a cerut să fie repatriat și s-a reîntors la Clocușna, cu scopul de urma studii de cinematografie la Moscova, deoarece fusese respins la București. În perioada...

0 poezii, 0 proze

Paul Guimard

"Miezul omului este solid, tare, poate chiar invariabil. Dar ceea ce face el depinde cam 99% de hazard. În linii mari, noi suntem cei care decidem, suntem liberi. Dar în privința bunurilor vieții, hazardul are de spus mai multe decât noi", a afirmat Paul Guimard (1921-2004), într-o convorbire memorabilă cu Jacques Jaubert. Ideea stă la baza a trei dintre cărțile lui cele mai citite: romanele Strada Le Havre (1957, Premiul Interallie), Ironia soartei (1961) și Bunurile vieții, best seller din 1967, care obține Premiul Librarilor și este imediat ecranizat, cu Michel Piccoli și Romy Schneider în rolurile principale. Paul Guimard a debutat ca jurnalist. Primul sau roman, Les Faux Freres (1956), obține Marele Premiu pentru umor, dar consacrarea literară vine abia după cărțile "serioase". În 1981 și 1982 este chemat la Elysee și face parte dintre apropiații lui Mitterrand. Se va distanța de acest episod printr-o altă frază rămasă celebră: "Singurul meu regret este că n-am obținut, în timpul...

1 poezii, 0 proze

Cesar Abraham Vallejo

Cesar Abraham Vallejo s-a născut la 16 martie în 1892 în Santiago de Chuco, un orășel izolat din Nordul Peru-ului. Bunicile erau indience chimu, iar bunicii, printr-o stranie coincidență, erau amândoi preoți catolici. A fost mezinul unei familii cu 11 copii și a crescut într-un mediu extrem de religios. În 1910, Vallejo intra la Școala de filosofie și litere de la Universitatea din Trujillo, dar trebuie să o abandoneze din lipsa banilor. Între 1908 și 1913 a intrerupt studiile de mai multe ori, lucrând totodată ca profesor sau ca funcționar într-o plantație de zahăr. Cu această ocazie va cunoaște viata infernală și munca din zori și până la asfințit a peonilor pentru câțiva centavos și un pumn de orez. Acest episod îi va inspira atât poezia cât și orientarea politică. Vallejo se întoarce la Universitatea din Trujillor, la studii de literatură și drept, citind cu nesaț cărți despre determinism, mitologie și evoluție. După ce primește masteratul în literatură (1915), el continuă...

13 poezii, 0 proze

E.T.A. Hoffmann

Ernst Theodor Amadeus Hoffmann - de fapt Ernst Theodor Wilhelm Hoffmann, cel de-al treilea prenume fu ales mai târziu de către autor, din admirație pentru Mozart - a fost un scriitor, compozitor și pictor romantic german (n. 24 ianuarie 1776 la Kaliningrad - d. 25 iulie 1822 la Berlin). Celebru mai ales ca prozator, el a cultivat genul nuvelistic, cel fantastic și al basmului cult. Datorită pregătirii muzicale el a activat și ca libretist, teoretician și critic muzical. Unele dintre cele mai celebre povești și povestiri ale sale sunt Piticuț - zis și Cinabru, Spărgătorul de nuci, Elixirele diavolului, Urciorul de aur și Domnișoara de Scudery. Fiu al unui jurist, Ernst Theodor crescu din 1780, de la divorțul părinților, alături de mama sa în casa bunicilor de linie maternă. El se bucură de la o vârstă fragedă de o bună pregătire muzicală și se îndeletnici cu desenul, dovedind aptitudini mai ales în domeniul caricaturii. Despărțit de fratele său, el își petrecu copilăria într-un mediu...

7 poezii, 0 proze

tincuta horonceanu bernevic

Volume de poezie: Vitrina în care dorm mirii- Editura Fundației Culturale Cancicov, Bacău, 2002 Poezii pentru Tudorel-carte de colorat- Editura Casa Scriitorilor, Bacău, 2006 Zâmbește, copilărie! poezii pentru copii- Editura Cdpress, București, 2009 Pipo mă învață cifrele, (coautor), Editura Cdpress, București, 2009 Strigătul ca o punte, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2010 Cartea bunicilor mei, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2012 Membră USR 2011 Prezentă în antologiile: Creatori din Moldova de mijloc, Editura Casa Scriitorilor, Bacău, 2005 Starea de necesitate, Bacău, 2001, Vara visurilor mele, București, 2005 Prezentă pe caseta Mai e poezie în lume -recitativ,editată cu sprijinul Fundației Paul Polidor-București, 1999. Premiul al- III-lea la Festivalul George Bacovia, Bacău, 2000 Mențiune la Festivalul Moștenirea Văcăreștilor, Tîrgoviște, 2001 Premiul I de debut în volum la Festivalul Concurs-National de Poezie Avangarda XXII, Bacău, 2001 Premiul al-II-lea la Concursul „Vara...

89 poezii, 0 proze

Cristina Climov

Sunt un cesornic stricat Sunt un ceasornic stricat Minutarul meu se incapataneaza Sa-mi masoare timpul in sentimente. Secundele-s undeva Prin memoria mea temporara Un soi de fotografii fara culoare. In loc de rama mi-au turnat Un val subtire de eternitate Si atingeri cu vise. Am sa ma asez De acum inainte Pe noptiera veche a tuturor bunicilor din lume Sa le servesc diminetile singuratice Cu caldura si timp infinit.

8 poezii, 0 proze

Bunicilor... ce nu mai sunt

de Anda Maria Barbu

În sufletele noastre vă păstrăm, Așa cum v-am iubit și vă iubim, Înțelepciunea voastră în lume o purtăm, Până de-a dreapta Lui va fi să ne-ntâlnim.

PoezieAtelier

Frica păzește via

de nicolae tomescu

Multe mai erau în casa bunicilor. Parcă mai văd și acum acea icoană cu botezul Domnului. Câteva linii albastre închipuiau un râu în care un om, având în jurul coapselor o fâșie roșie, pășea prin apă....

străbătând ceața 71

de nicolae tomescu

Iată și prima întâlnite cu primii săi elevi. I-a întâlnit în dimineața primei zile pe drumul pe care și el îl parcurgea spre școală. Salutul lor era însoțit, de cele mai multe ori, de zâmbete, îi...

Profesor în satul natal

de nicolae tomescu

Alternative

de Ionut Acrudoae

Intru în bucătărie. Cenușiu igrasios îmi zâmbește timid. Ating cu dizgrație marginea chiuvetei, speriind păianjenul stăpân, acum zdrobit sub palma mea grea. Deschid dulapul murdar de viață și...

Atelier

Gânduri și amintiri izvorâte din dorul de acasă

de Marian Malciu

Expresia „Dor de-acasă” m-a dus cu gândul, pentru început, la un aspect oarecum străin mie. Străin pentru că am avut senzația că dorul de casă poate fi doar o stare de spirit a celor plecați departe...

Bună. Ce faci? 4

de Ionut Acrudoae

IV Ah, viață, viață, legată cu ață, de ce nu pot să evadez din cușca nebuniei tale? O fetiță de vreo 6-7 ani se juca la marginea unei păduri tăcute, o întindere întunecată de verde palid și frunze...

Plecarea tatei și-a mamei

de Viorel Darie

Plecarea tatei și-a mamei (Din volumul "Bucovina - plai de basm si dor" ) Ce frumos era în zilele acelea, când mama și tatăl lui Ionuț au venit pentru câteva zile în concediu, la bunici. Se jucau în...