"Azi a fost o zi frumoasă" – 20119 rezultate
0.04 secundeMeilisearchVictor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...
21 poezii, 0 proze
MAMarcus Aurelius
Marc Aureliu, în latină Marcus Aurelius (n. 26 aprilie 121, Roma, d. 17 martie 180, probabil la Vindobona, azi Viena) a fost un împărat roman din dinastia Antonină, între anii 161 și 180 p.Chr., și filosof stoic. Născut ca Marcus Annius Verus sau Marcus Catilius Severus, a luat mai târziu, după ce a fost adoptat de împăratul Antoninus Pius, numele de Marcus Aelius Aurelius Verus. Ca împărat s-a numit Marcus Aurelius Antoninus Augustus. Marc Aureliu s-a născut la 26 aprilie 121 la Roma, fiu al lui Annius Verus. Era nepot prin alianță al viitorului împărat (între anii 138-161) Antoninus Pius, care l-a adoptat la dorința împăratului Hadrian, predecesorul său. După ce Antoninus Pius a devenit el însuși împărat, l-a căsătorit în anul 145 pe Marc Aureliu din motive dinastice cu fiica sa, Annia Galeria (sau Faustina minoris) și în anul următor l-a asociat la conducerea imperiului. În anul 161, Marc Aureliu devine el însuși împărat. Încă din tinerețe, Marc Aureliu a primit o educație solidă...
1 poezii, 0 proze
Gheorghe Duță-Micloșanu
La 10aprilie 1930, într-o căsuță simplă din comuna Micloșani, județul Muscel (azi, comuna Malu cu flori, județul Dâmbovița) se năștea, ca al treilea copil, Gheorghe, fiul lui Constantin Duță- Ștefan și al Mariei Duță. Copilăria și primii ani de școală s-au petrecut la Micloșani, într-un decor de basm. Fire sensibilă și talentată, Gheorghe Duță a manifestat de timpuriu o pronunțată înclinație către artă și literatură și sub ochiul atent al învățătorului Victorian Stănescu, a ”editat” la șapirograf, împreună cu alți colegi, o revistă școlară (”Aripioare”), care a fost trimisă prin țară și în capitală. Astfel, la numai 11 ani, micul artist din Micloșani era răsplătit, în urma unui concurs de reviste școlare, cu mențiune pe țară pentru poezie și desen din partea Casei Școalelor. Drumul era astfel, stabilit. Gheorghe Duță a plecat, ca elev de liceu, la Câmpulung-Muscel. A participat la multe concursuri de cultură și literatură și meritele i-au fost recunoscute prin diplome și premii. S-a...
4 poezii, 0 proze
VBVictor Bilciurescu
Autorul a fost militar de carieră; începând din 1913, a fondat împreună cu Al. Macedonski „Revista Nouă“, devenind colaborator la „Literatorul“. A fost ales deputat înainte de primul război mondial, apoi a fost numit prefect. Victor Bilciurescu a scris mai bine de trei decenii la „Universul“. Descriind Bucureștiul de la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, autorul a scos pregnant în evidență constanta dublare a mizeriei cu farmecul, a sărăciei crunte cu hedonismul pitoresc. Victor Bilciurescu sprijină în 1887 „Literatorul”, mai apoi înființează, împreună cu Alexandru Macedonski, „Revista Nouă”. Macedonski îi închină o poezie („Lui Victor Bilciurescu”). Imediat după război, în 1947, Victor Bilciurescu scrie o carte cu titlu clișeu: București și bucureșteni de ieri și de azi. Puțin probabil ca numele autorului să-i fie cunoscut prin ceva cititorului de acum al cărții. Victor Bilciurescu nu a fost istoric și nici scriitor de profesie, deși a publicat, pînă pe la mijlocul anilor...
1 poezii, 0 proze
VDVictor Vlad Delamarina
Victor Vlad Delamarina (31 august 1870 - 15 mai 1896) a fost un poet și scriitor român născut în Satul-mic, azi localitatea Victor Vlad Delamarina, de lângă Lugoj, județul Timiș. S-a remarcat prin poeziile sale scrise în dialect bănățean. S-a născut la Satu-Mic, unde tatăl său, Ion Vlad, era pe atunci prim-pretor. Mama, Sofia Vlad, născută Rădulescu, provine dintr-o familie de intelectuali din satul Chizătău înrudită cu familia Bredicenilor. În 1876 este înscris direct în clasa a doua, și pe parcursul anilor schimbă diverse școli din Lugoj. În 1881 este înscris la gimnaziul din oraș. Anul 1882 îl va marca pe scriitor prin moartea despoticului său tată. După acest tragic eveniment, mama sa s-a mutat la București împreună cu cele trei fiice, iar Victor rămâne la Lugoj în grija bunicilor materni și a unei mătuși. Poetul visează să intre la școala militară: „Planul meu este să întru în școala militară din România”. În toamna lui 1884 copilul de numai 14 ani face cunoștință cu Bucureștiul:...
2 poezii, 0 proze
GVghinea vasile
Vasile Ghinea s-a născut pe 1 mai 1952 în comuna Suvorov (azi Dumbrăveni) din județul Vrancea. Studii: Liceul "B.P.Hasdeu" Buzău, postliceală c.f.i.d.m. Galați, facultate "Psihologie-pedagogie" Brașov. A debutat cu o poezie în revista "Timp liber", editată de Ministerul Culturii, 1990, nr. IX-X. Debut cu poezie (dublu debut) în "Adevărul literar și artistic", 15 nov 1992. A debutat în volum cu "Echilibru precar" (poezie), 1998, editat de S.C.D. Râmnicu Sărat. Volumul a apărut la „insistențele” scriitorului și prof. Traian Cristea, care la negările autorului a exclamat „Îmi place cum scrii” și acest lucru a fost convingător. Au urmat: "Ochiul din umbră" (poezie), Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2004,coperta și ilustrațiile aparțin graficianului Laurențiu Mateș, sprijinul financiar acordat în acest demers literar aparține scriitorului Ovidiu Cameliu Petrescu, sub egida Asociației Culturale „Renașterea Buzoiană” "Vitralii" (antologie lirică colectivă), Ed....
127 poezii, 0 proze
GBGottfried Benn
Gottfried Benn (2 mai 1886 în Mansfeld, Brandenburg - 7 iulie 1956 în Berlin) a fost un doctor, poet și eseist german. Se recunoaste azi ca Benn nu este numai unul dintre marii poeti germani ai vremii, alaturi de Rilke, George, Trakl ci poate celk mai influent, pentru ca a sintetizat o intreaga epoca si un intreg curent. *** Born: 2-May-1886 Birthplace: Mansfeld, Germany Died: 7-Jul-1956 Location of death: Berlin, Germany Cause of death: unspecified Remains: Buried, Dahlem Waldfriedhof, Berlin, Germany Gender: Male Religion: Lutheran Race or Ethnicity: White Sexual orientation: Straight Occupation: Poet, Author Nationality: Germany Executive summary: Postwar Germany's T. S. Eliot Military service: German Army (WWI) Wife: (#1, d. 1914) University: University of Marburg University: Medicine, Kaiser Wilhelm Academy, Berlin Georg Büchner Prize 1951 Author of books: Morgue und andere Gedichte (1912, poetry) Fleisch (1917, poetry) Statische Gedichte (1948, poetry) Doppelleben (1950, memoir,...
5 poezii, 0 proze
ADAlexandru Depărățeanu
Alexandru Depărățeanu (25 februarie 1835 - 11 ianuarie 1865) a studiat în țară și apoi la Paris, unde și-a însușit idei revoluționare. Amestecat în mișcarea politică a ajuns deputat în Camera care a urmat după lovitura de stat (1864), dar a murit tânăr. A lăsat totuși pe lângă o dramă Grigore-Vodă o colecție de poezii, care s-a tipărit pentru prima dată în 1861 sub titlul Doruri și amoruri. E sigur că avea talent, dar natural, el n-a ajuns decât în faza de imitație și de inspirație după maeștrii săi, mai ales francezi. Influența aceasta se vede chiar în vocabularul întrebuințat de el, fapt care-l apropie de Heliade, care pare a-i fi fost maestru, dar îl face neînțeles azi. Probabil că nimeni nu i-ar fi reținut numele bietului Depărățeanu, dacă Topîrceanu nu l-ar fi parodiat memorabil în Vara la țară. De altfel o parte din scrierile lui aflate la moșia din Deparați a fost arsă la răscoala din 1907. Să remarc totuși talentul lui Alexandru Depărățeanu, care promitea, dar nu se copsese...
1 poezii, 0 proze
TAThomas Aquinas
Nascut la Roccasecca, în apropiere de oraselul Aquino, într-o familie înstarita A fost încredintat spre educare calugarilor de la manastirea Monte Cassino 1239 pleaca la Neapole la universitate; dupa care hotarsate sa se calugareasca, intrînd în Ordinul calugarilor dominicani (reunea în sec.XIII “sofistii” medievali) – întelepti pelegrini care încercau sa lumineze oamenii Pleaca la Paris devenind discipol al lui Albert Magnus ( scolastic renumit, admirator al lui Aristotel) 1256 - obtine titlul de doctor în teologie si ramâne profesor la Universitate A calatorit mult, contribuind la raspândirea stiintei S-a angajat în dispute cu avveroistii ( si ei adepti ai lui Aristotel) si cu franciscanii (adepti ai Sf. Augustin) Opera sa însumeaza cca 18 – 19 mii de pagini, în care a sistematizat si sintetizat armonios dogmele bisericii cu Aristotel si Augustin ( un sistem care a rezustat pâna azi ca un model al filosofiei catolice); A scris trei categorii de lucrari: comentarii; “Summae” si...
1 poezii, 0 proze
Fujiwara no Teika
Fujiwara no Teika (1169-1241) Fiul lui Fujiwara no Skunzei, Teika a fost cel mai mare literat al vremii sale. Poet cu un florilegiu propriu, critic literar de mare prestigiu, prozator și autorul câtorva antologii celebre: -Shinkokinshu (Nouă culegere de poezii din trecut și de azi) întocmită în 1201-1206 împreună cu alții, la îndemnul fostului împărat Go-Toba, -Shinchokusenshu (Nouă culegere imperială), la cererea fostului împărat Go-Horikawa, terminată în 1234, pentru care a scris și o prefață japoneză; -Kindai Shuka (Cele mai bune poezii ale vremii noastre), o selecție de 83 tanka ș. a. A ocupat funcții înalte la curte făcând parte din juriul multor concursuri imperiale.
1 poezii, 0 proze
Azi a fost o zi frumoasă
de Bodea Diana Mihaela
de la o vreme sunt mai fericită zâmbesc și chiar râd mai mult aș înălța un zmeu de hârtie colorată cu un simplu mulțumesc dacă aș ști cui să îl dăruiesc cred că fericirea face bine de-am mai crescut...
Acei băieți minunați
de Nicolae Diaconescu
Acei băieți minunați Odinioară, când transportul în comun se făcea în autobuze, microbuze, tramvaie și metrou, nu ca acuma prin levitație magnetică, trăiau în orașul Ferentari, în bună înțelegere,...
Curcubeul
de Patrik Voicu
Personaje: Omul în culori Omul gri În fața scenei atârnă panglici în culorile curcubeului sau chiar o proiecție, muzică pe fundal, atmosferă liniștită. Intervine o voce: VOCE: Ce frumoase sunt...
Încercare de a fi o zi
de Ela Victoria Luca
Astăzi, o zi pe jumătate în întuneric, un transformator defect ce mi-a lăsat ziua fără dar și fără putința de a comunica. Și alături, departe, într-o încercare de a-mi dărui fire de suflet, mi-au...
Aripi de poezie în orașul de la poalele Feleacului
de Monica Mihaela Pop
Pentru cei mai mulți, ultima sâmbătă a fost o zi obișnuită probabil. Pentru mine nu. A fost o zi în care am văzut cerul mai senin, am văzut și auzit păsările ciripind și, mai mult decât toate, mi-am...
Cine trăiește lângă tine?
de Marius Andreiana
Trăim într-o societate civilizată, aglomerată, care se dorește a fi cât mai eficientă. Ne trezim dimineața devreme, servim micul dejun și ne aruncăm în mijloace de transport către servici. Acolo...
DESTIN
de Ianc Carmen
Destin Stau astăzi și mă duce gândul cu anii înapoi, Cât de frumos putea să fie acolo-n sat la voi. Acolo unde tu, copilă, creșteai sub soare blând, Săltai semeață printre roze și fără nici un gând....
sumbre conștientizări
de Pirlog Valentina Ioana
1999 Pentru un timp am crezut că orice întrebare are și un răspuns. Acum nu mai sunt atât de sigură. După ani de căutări și încercări eșuate de a găsi o soluție la acea parte a trecutului demult...
Ultimul cuvânt (fragment V, final)
de Stanica Ilie Viorel
Prea multă singurătate în această cupolă. Poți întâlni atâția oameni dar, fără să poți interacționa cu ei, parcă ai fi singur. Și ei, ceilalți, sunt doar niște umbre. Cum ai putea planifica ceva...
Finis
de Vera Biris
Au fost o data doi fluturi care isi falfaiau aripile suave cu ganduri de iubire si pluteau impreuna pe aburi de dragoste... Ieri a murit(oficial) Vera...Cu o carte in mana ,la lumina unei lumanari...