Eseuri
Cine trăiește lângă tine?
2 min lectură·
Mediu
Trăim într-o societate civilizată, aglomerată, care se dorește a fi cât mai eficientă. Ne trezim dimineața devreme, servim micul dejun și ne aruncăm în mijloace de transport către servici. Acolo muncim, mai vorbim cu colegii, iar seara poate ieșim undeva sau o tundem direct acasă să nu pierdem un film.
Pe lângă cine ai stat astăzi în afară de colegi? Nu știi, căci în metrou ai citit un ziar ordinar sau o carte interesantă. Ah, în autobuz era o grăsană care ar fi trebuit să composteze două bilete, nu unul, iar în parc o fată frumoasă, dar tristă. Și acum, seara, iar bate vecina în țeavă că e muzica prea tare.
Trecem în fiecare zi pe langă oameni. Mulți. Evident, nu putem face cunoștință cu ei, dar putem discuta câteodată, și nu doar înjurături la adresa șoferului de autobuz care frânează brusc sau ce tâmpenie a mai făcut guvernul.
Ai încercat vreodată să intri în vorbă cu cineva necunoscut? Vei părea ciudat. Se va presupune că ai un interes anume (agățat, jefuit) sau pur și simplu că ești nebun. Te-ai dus la vecina care îți bate în țeavă și, printre vociferările acesteia, să o întrebi de ce este obosită și vrea să doarmă, dacă așa este mereu la ora aceasta sau azi a fost o zi grea? De ce a fost grea?
Nu sunt mulți cei care se vor deschide în fața unui străin, însă merită încercat. Vei descoperi tot felul de oameni. Da, oameni! Oameni ca tine, cu probleme sau fericiți, îngrijorați de felul cum se va descurca copilul la grădiniță sau bucuroși că au găsit roșii ieftine la piață azi dimineață.
Îți vor spune despre probleme sau bucurii provocate de prieteni apropiați, în fața cărora nu se pot descărca. La rândul tău, vei împărtăși întâmplări și păreri personale. Fiind cu un necunoscut, nu mai trebuie să menții impresia care o are despre tine. Știi că probabil nu vă veți mai întâlni niciodată, deci nici n-ar trebui să-ți pese despre aceasta.
Te vei analiza astfel, cu voce tare, folosindu-te de motivul că te mai ascultă cineva. Mai mult, acesta te va întreba de ce ai făcut așa și nu altfel, iar tu vei explica, și lui, și ție, de ce. Vei ajunge să te cunoști mai bine pe tine însuți. Vei afla nu doar cine trăiește lângă tine, ci și în tine. Cine ești tu?
023.379
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marius Andreiana
- Tip
- Eseuri
- Cuvinte
- 396
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Marius Andreiana. “Cine trăiește lângă tine?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-andreiana/eseu/186261/cine-traieste-langa-tineComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mdea... cam așa e în principiu însă se gândește-te cineva cât de mult poate plăcea singurătatea cuiva, cât de singuratică s-a învățat lumea poate pentru că noi am invățat-o așa? E un oarecare ideal ideea ta și bineînțeles nu e de lepădat dar dacă vine cineva la tine reacționezi în principiu cam la fel.. deși poate u nu vrei asta dar asta ar fi prima ta reacție!
0
Ce ar fi daca
Ai transpune toate aceste sesizari referitoare la relatia de singuratate cu cei de langa tine chiar daca iti sunt sau nu total straini, cu singuratatea ta fata de sacru
percep in acest text lipsa sacrului
altfel spus nu simt divinul,
simt in cel mai bun caz un orgoliu ranit o lupta de afirmare a imagini proprii intr-o societate,...
muzica e data tare, forma de rupere de acel zgomot constant de ceva,... desigur ca e o rupere divina daca vorbim de muzica lui Vivaldi, dar nu o rupere ci o erupere in cazul in care vorbim de Gutza,...
Dupa mine singuratatea este cel mai de pret cado pe care divinul ni la lasat
este cadoul de care ne batem cel mai adesea joc
Revino-ti omule la realitatea metafizica, rupete omule cumva de pleava, nu mai fi infantil!
in incheiere precizez ca acest text este asemeni unui puroi, adika sistemul tau intern la izolat si a gasit se pare si metoda de a o expulza
Pentru fericirea ta pot spune ca esti o fiinta care mai poate avea acces la adevarata cunoastere
Cu stima si consideratiune Viorel frunza
Ai transpune toate aceste sesizari referitoare la relatia de singuratate cu cei de langa tine chiar daca iti sunt sau nu total straini, cu singuratatea ta fata de sacru
percep in acest text lipsa sacrului
altfel spus nu simt divinul,
simt in cel mai bun caz un orgoliu ranit o lupta de afirmare a imagini proprii intr-o societate,...
muzica e data tare, forma de rupere de acel zgomot constant de ceva,... desigur ca e o rupere divina daca vorbim de muzica lui Vivaldi, dar nu o rupere ci o erupere in cazul in care vorbim de Gutza,...
Dupa mine singuratatea este cel mai de pret cado pe care divinul ni la lasat
este cadoul de care ne batem cel mai adesea joc
Revino-ti omule la realitatea metafizica, rupete omule cumva de pleava, nu mai fi infantil!
in incheiere precizez ca acest text este asemeni unui puroi, adika sistemul tau intern la izolat si a gasit se pare si metoda de a o expulza
Pentru fericirea ta pot spune ca esti o fiinta care mai poate avea acces la adevarata cunoastere
Cu stima si consideratiune Viorel frunza
0
