"Asprimea e nimic" – 638 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
IIIon Th. Ilea
Ion Th. Ilea (n. 17 iunie 1908, Bistricioara/Bistrița Bârgâului - d. 1983, Bistricioara) a fost un poet, prozator și memorialist român, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai așa-zisului grup de "tineri poeți ardeleni" (din care mai fac parte Emil Giurgiuca, George Boldea, Mihai Beniuc ș.a.) care se remarcă printr-o lirică la limita dintre tradiționalism și modernism. Ca și la Beniuc sau Giurgiuca, Ion Th. Ilea, mai ales în "Gloata", are unele accente sociale în maniera lui Aron Cotruș. Poetul a fost caracterizat ca "...făcând parte din rândul poeților care se definesc prin sforțarea de a se elibera de didacticismul coșbucian prin violența specifică a expresiei, prin asprimea versului, spre a fi în ton cu problemele europene ale liricii” (G. Călinescu - Istoria literaturii). E născut din părinți țărani - descendenți din familia lui Ilea de Borgo (nobili), rămâne orfan de tată la vârstă fragedă. E nevoit să-și câștige existența ca simplu muncitor în diferite branșe, dar absolvă...
1 poezii, 0 proze
Asprimea e nimic
de Cristina Sirion
Casele pe care le văd în fugă din tren Tricicleta ruginită și leagănul care ajunge până în gard Ce balans ciudat al loviturilor în sârma pentru copilul cu păr galben Care se uită la tren Cum mă uit...
Revederea
de Helia Rimoga
Mulțumesc Sfintei Parascheva, fără de care această carte nu ar fi existat și în cele din urmă, lui Dumnezeu Prolog Drumul Septembrie 2006 De câte ori îl visez pe taică-meu în cadă, gol pușcă, știu că...
potecile de gânduri și-au frăgezit asprimea
de Bejliu Anne-Marie
I potecile de gânduri și-au frăgezit asprimea când peste toate umblă o umbră de nădejde prin mine cine oare își schimbă legea blândă în gheața de pe creste de munți cu verbe-n brazii prin care-n...
totul sau nimic
de ioana negoescu
M construiește clipe cu fiecare pas. pașii lui sunt de plumb. îi trage după el învingând secunda aceea despre care nu mai vorbim. are chipul brăzdat de urmele cheloide ale dezastrului. are asprimea...
ce lege
de Nicole Brossard
ochiul tău e roșu un spic secerat pe care dimineața îl aurește-n liniștea ei îngenunchează în asprimea mâniei tale pentru a plânge ca un condamnat la viață (nașterea ta e săracă ea gângăvește – un...
Orasul mutantilor
de Xana Cristina
Orașul mutanților “Nimic din ce mi se întâmplă nu-mi aparține, nimic nu-i al meu”, spune Eul când se convinge că s-a înșelat nimerind în acest univers… Emil Cioran Dedicat celor puternici și...
File dintr-o viață netrăită
de Maria-Gabriela Dobrescu
S-a gândit că nu e bine să refuzi o ultimă dorință și s-a dus. O impresionaseră rugămințile disperate ale mamei lui. Ce poate fi mai dureros decât moartea unui copil? Ce pedeapsă mai mare ar putea o...
Ganduri pe frunze cazatoare
de Florentina-Loredana Dalian
Toamna prea blanda pentru asprimea sufletelor noastre. Toarna, Doamne, cu ploi, sa ne spele. De tot ce-am facut ori am fi putut face! Nu te-ndura de noi! Mai da-ne doar timp sa construim o arca, in...
printre coaste răsuflarea îi întinde mâna. nu s-a înțeles despre ce dialog era vorba
de Plopeanu Petrache
dialogul dintre ei se dovedește prin scurtarea zilelor până la solstițiul dintâi acesta se duce direct fără vorbe toate gurile sunt închise au acceptat să li se coasă buzele pentru orice...
Un model al Prostiei. Sistemul ticăloșit
de george geafir
Încerc să-mi imaginez sistemul care învinge totul și nu e învins de nimeni: o hidră cu mai multe capete care cresc la loc ori de câte ori le tai, ca alcătuită din subsisteme sau, spus și altfel, din...
Lecția de anatomie
de Tudor Cristea
Lecția de anatomie (Fragment din romanul „Porțile verii”, Ed. Eminescu, 1989) Întredeschide ochii. Poate doar își închipuie, reface totul în memorie. E vorba, oricum, despre procurorul Traian Bota și...
outline
de Daniela Davidoff
Sunt singură într-un loc în care nimeni Nu are voie sa intre Departe de cea mai frumoasă pădure Aici la marginea orașului În care nu sunt amenințări distructive ale stării noastre de bine. Ce calm și...
Despre aprecierea gresita a lucrurilor
de Luc de Clapiers Vauvenargues
Rareori dramuim lucrurile, iubite prietene, prin ceea ce sunt ele insele ; nu ne e rusine de viciu, ci de ocara. Cutaruia, care n-ar avea mustrari de cuget ca e viclean, ii e rusine sa fie considerat...
Despre Dumnezeu în El Însuși și în raportul Lui cu omul
de Sfântul Ioan Gură de Aur
Despre Dumnezeu în El Însuși și în raportul Lui cu omul Cugetări povățuitoare 1. Nu există nume care să poata exprimă cu toată plinătatea pe Dumnezeu; așadar e cu neputință să-l pătrundem în...
ruleta rusească
de Costel Stancu
Joc ruleta rusească. De unul singur. Înving mereu. Sînt aplaudat. Prietenii rîd, chibițează, fac pariuri. Foc după foc, își umplu ori golesc buzunarele. Sînt nevoit să joc pînă la capăt. Dacă mă...
Ana
de Emma Greceanu
În seara aia a fost ca niciodată. Aveai impresia că se pornise potopul pe pământ, că dimineața nu avea să mai găsească decât cerul gri și resturi de case colorate. Se oprise curentul, nu-mi venea să...
Cartea neliniștii, fragment
de Fernando Pessoa
Totul mă obosește, inclusiv ceea ce nu mă obosește. Fericirea mea e la fel de dureroasă ca și durerea mea. Dacă numai aș putea fi un copil care navighează o corabie de hârtie într-o cisternă din...
pământul nimănui
de dan petrut camui
- deschide-i gura și ține-i limba, auzeam ca prin vis sunetul metalic al unui instrument special, doctorul schimba priviri cu lumea din jur: - unde-l putem duce să respire aer curat, având în vedere...
outline
de Daniela Bîrzu
sunt singură într-un loc în care nimeni nu are voie să intre aproape de cea mai frumoasă pădure aici la marginea orașului în care nu sunt amenințări distructive ale stării noastre de bine. ce calm și...