Căutare

S-a născut la Pieve di Soligo (Treviso) la 10 octombrie 1921. Face Facultatea de litere la Padova, terminând-o în 1942, dar în tot timpul studiilor și după aceea este profesor în satul natal. După o perioadă de „aclimatizare” culturală, petrecută în Franța și Elveția, s-a reîntors să profeseze în același peisaj ce se va transfera treptat în spațiul textului poetic. Primul volum de poezii se numește A che valse? (fiind publicat însă la Scheiwiller abia în 1972) căci debutul editorial are loc la Mondadori, relativ târziu, cu Dietro il paesaggio, în 1951. După spusele poetului într-un interviu, el nu poate scrie decât „în fața/îndărătul peisajului” natal. Fără evenimente exterioare de răsunet, biografia omului Zanzotto se suprapune perfect pe autobiografia poetului. Cele mai îndrăznețe gesturi ale sale sunt chiar operele publicate. Acestea, după debutul amintit, continuă astfel: Elegia e altri versi (1954); Vocativo (1957); IX Ecloghe (1962); La beltà (1963); Gli sguardi i fatti e...

1 poezii, 0 proze

Enrico Cavacchioli

Enrico Cavacchioli s-a născut la Pozzallo (Siracuza) în 1885 și a murit la Milano în 1954. El e mai cunoscut pentru activitatea sa teatrală, fiind la început critic de teatru și apoi autor dramatic, militând prin toate mijloacele pentru crearea unui teatru de avangardă în Italia. Dintre piesele sale, sunt de amintit L`uccello del paradiso (1920); La campana d`argento (1921); La danza del ventre (1921); Pierrot innamorato (1922); Il cammello (1923) etc. A publicat de asemenea proză: Vamp (1930); Serenata celeste (1932). Față de Marinetti care produce aproape numai arte „poetice” în practica sa, Enrico Cavacchioli este un poet autentic și prin plachetele sale (L`incubo velato, 1907; Le ranocchie turchine, 1909; Cavalcando il sole, 1914), editate în colecția futuristă „Poesia” din Milano, dă o cotă înaltă mișcării avangardiste în care se integrează și are dreptate să se mire Edoardo Sanguineti de „uitarea” ce înconjoară în mod nejustificat poezia sa. (extras din Marin Mincu, Poeți...

0 poezii, 0 proze

François Villon

François Villon (cca.1431 - cca.1474) a fost unul dintre primii mari poeți ai Franței. 1431-probabil la începutul verii se naște Francois de Montcorbier, zis Villon. 1441-Francois Villon, care locuia cu mama sa într-o mahala de lângă mănăstirea Cordelierilor, e adus de către aceasta în casa canonicului Guillaume Villon, unde se stabilește. Poetul își începe studiile la Universitatea din Paris. 1449-Villon este declarat absolvent al Universității. 1451-Celebra strămutare a pietrei numite Pârțul-Dracului din fața casei domnișoarei de Bruyeres, bătrâna pizmașă și rea de gură. Autori: Villon și prietenii săi. Datorită relațiilor canonicului Guillaume Villon, F. Villon îl cunoaște pe Robert D'Estouteville, Marele Prevot al Parisului, și cunoscând-o pe Ambroise de Lore, soția lui Robert scrie Balada dăruită de Villon unui gentilom abia însurat, ca s-o trimită soției sale cucerite cu sabia. Obține iertarea sa și a prietenilor săi. 1452-În urma episodului mai sus amintit, episod cu grave...

38 poezii, 0 proze

Gustave Flaubert

Gustave Flaubert (n.12 decembrie 1821, Rouen, Franța – d. 8 mai 1880, Croisset) a fost un scriitor francez.Este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori occidentali. Cea mai importantă operă a sa este Madame Bovary (1857). BIOGRAFIE: Tinerețea Gustave Flaubert se naște pe 12 decembrie 1821 la Rouen, la spitalul unde tatăl lui era chirurg. Achille-Cléophas Flaubert, fiu de veterinar din Nongent-sur-Seine, a făcut studii strălucite de medicină la Paris și a fost numit mai întâi asistent-chirurg, apoi chirurg-șef la spitalul mai sus amintit, unde își avea, de altfel, și domiciliul. Energic, perseverent, cu un ascuțit simț al datoriei, celebru ca practician, el a format o școală de tineri chirurgi, care i-au purtat venerație și recunoștință. În 1824 a fost învinuit de ateism, dar achitat, recunoscându-i-se mai înainte de toate valoarea excepțională de om și medic. Trăsături ale tatălui lui Flaubert se recunosc în portretul doctorului Larivière din \"Doamna Bovary\". Mama scriitorului,...

3 poezii, 0 proze

Georgescu Diana-Maria

AutorAtelier

Nascuta la data de 14 septembrie la Curtea de Arges, am fost crescuta de bunici in Turnu Magurele. Ei sunt cei ce mi-au insuflat dragostea fata de tot ce e sfant, fata de divinitate. Am inceput sa scriu poezii la varsta de 11-12 ani. Unele au fost pubilcate in revista Liceului Teoretic Marin Preda din Turnu Magurele, Altele in ziarul local, Curierul Primariei. De asemenea, am publicat in ziarul mai sus amintit, si articole cu tenta filosofica. In prezent sunt studenta in anul III la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Filosofie si Jurnalistica.

3 poezii, 0 proze

Asfințit – a 4-a variantă

de Georg Trakl

Sub sumbrele bolți ale melancoliei noastre Seara se joacă umbrele morților îngeri. Pe deasupra iazului alb Sălbaticele păsări s-au dus. Visând sub albe răchite Ne mângâie fața stele-ofilite,...

PoezieClasic

Struguri timpurii

de Maria Tirenescu

Se pensionase cu doi ani în urmă. Era liniștită, reușea să își ducă la bun sfârșit majoritatea planurilor pe care și le făcea. Îi plăcea să se ocupe de flori, nu se dădea în lături nici de la alte...

Versuri de doi bani (4)

de Nic Zarnescu

Revenim în lumea vedetelor de carton fabricate pe bandă rulantă de posturile de radio și televiziune, analizând de această dată melodia „C.I.A. – Bă, ești nebun?“. Deși este lansată în 2010, aceasta...

Patologie alarmantă

de Cucu Constantin

Prima prezentare din gardă de azi este un caz dramatic, la limita dibăciei medicale. O domnișoară s-a prezentat acuzând faptul că, de câteva luni, de fiecare dată când iese din casă simte neobișnuit...

Spre China din Mogoșoaia-13

de viorel gongu

Stăteam privind banii răsfirați pe tejghea și brusc ni-am amintit de experiența, pe care nu știu să o calific, plăcută sau neplăcută, avută cu mulți ani în urmă în Cehoslovacia. Trecusem destul de...

La Copac

de Dan Norea

Când mergi cu tramvaiul 102 pe Soveja până la cap de linie, treci de Delfinariu și ajungi pe buza mării, dai de o berărie numită de toți \"La Copac\" pentru că a apărut în jurul unui copac umbros...

Biserica, un loc plin de ipocriti?

de campeanu claudiu

Toată povestea începe încă din copilărie când ai mei, ma ales bunica şi una din mătuşi au insistat să merg la biserică în ficare duminică, la toată...

Acoperișuri

de petre ioan cretu

Unsprezece petale, unsprezece noduri, ce ar trebui facă un întreg, un acoperiș care să mă învelească în mormânt. Un acoperiș parabolă din 12 petale dar cu o petală lăsată lipsă dinadins, pe unde să...

PoezieAtelier

bicicleta

de viorel gongu

Aseară, pe drumul spre casă, m-am oprit la benzinărie să alimentez și când am văzut că s-a produs o nouă creștere a prețului la pompă, m-am gândit la cei 3-4 km., dus și întors, pe care-i am de...

Luna mai, elevii, papusile si eu

de Adina Ungur

Fatidic parcă, luna mai, elevii și teatrul, această fericită combinație, mă bântuie oarecum ciclic, an de an, cu o variată gamă de trăiri, de la mici supărări sau dezamăgiri și până la bucurii...